Inteligența artificială, între creștere economică și riscuri: fraude online, investiții și presiuni pe piața muncii
Investițiile în centre de date și infrastructură AI alimentează piețele financiare, în timp ce companiile trebuie să adopte tehnologia pentru a rămâne competitive. Provocarea este să o integreze fără să-și expună datele, operațiunile și angajații unor riscuri pe care nu le pot controla încă pe deplin.
Dimensiunea amenințării este ilustrată de raportul ENISA Threat Landscape 2025. Potrivit agenției europene pentru securitate cibernetică, la începutul anului 2025, campaniile de phishing asistate de inteligența artificială reprezentau peste 80% din activitatea globală de inginerie socială observată. Phishingul rămâne, de altfel, principala metodă de acces inițial folosită în atacurile analizate de ENISA, fiind asociat cu aproximativ 60% dintre cazuri.
Schimbarea majoră este viteza cu care pot fi pregătite atacurile. Instrumentele generative permit producerea unor mesaje personalizate, coerente și traduse în mai multe limbi, fără ca atacatorii să aibă nevoie de competențe avansate de redactare sau de cunoașterea limbii victimei. IBM a demonstrat într-un experiment că un e-mail de phishing convingător putea fi generat cu AI în aproximativ cinci minute, față de cele 16 ore necesare echipei sale pentru realizarea manuală a unui mesaj comparabil.
Costurile mai mici permit extinderea atacurilor către un număr mai mare de victime. Angajații nu se mai pot baza doar pe greșeli gramaticale, formulări suspecte sau traduceri stângace pentru a identifica o tentativă de phishing.
Phishingul și vulnerabilitățile IMM-urilor
Datele ESET SMB Cyber Readiness Index 2026 arată că 45% dintre IMM-urile incluse în sondaj au trecut prin cel puțin un incident de securitate cibernetică în ultimele 12 luni, iar 14% au raportat mai multe incidente. Studiul a fost realizat în rândul a 4.400 de decidenți din companii cu 25 până la 1.000 de endpointuri, din 13 țări.
Phishingul a fost cea mai frecventă cauză individuală a incidentelor, fiind menționat în 26% dintre cazuri. Separat, telemetria ESET pentru întregul an 2025 arată că 34% dintre amenințările detectate au fost asociate phishingului și activităților conexe.
În ciuda atenției acordate atacurilor sofisticate și malware-ului bazat pe AI, manipularea utilizatorilor continuă să provoace o mare parte din incidentele de securitate.
Pentru o companie, consecințele pot depăși pierderea unor date. Compromiterea unei adrese de e-mail poate permite atacatorilor să solicite transferuri bancare în numele conducerii, să schimbe conturile furnizorilor sau să obțină acces la documente comerciale și informații despre clienți. În cazul firmelor dependente de sisteme informatice pentru producție, logistică sau relația cu beneficiarii, un atac poate duce la întreruperea activității și la pierderi financiare suplimentare.
Încrederea în propriile sisteme de apărare rămâne ridicată, deși vulnerabilitățile persistă. Potrivit ESET, 68% dintre firmele chestionate au încredere în capacitatea lor de a preveni atacurile.
Deepfake-ul complică verificarea identității
Atacurile nu se mai limitează la e-mailuri și mesaje text. Inteligența artificială poate genera voci, imagini și videoclipuri care imită persoane reale, ceea ce deschide calea unor fraude prin care angajații pot fi determinați să transfere bani sau să divulge informații confidențiale.
Un sondaj Gartner publicat în septembrie 2026, realizat în rândul a 297 de responsabili de securitate cibernetică, arată că 41% dintre aceștia au raportat cel puțin un incident de inginerie socială care a implicat un deepfake într-un apel audio, iar 36% au raportat astfel de incidente în apeluri video.
Un angajat poate primi un apel aparent venit de la director, de la un furnizor sau de la un partener de afaceri, care îi cere să facă urgent o plată ori să transmită documente. Solicitările de plată, modificările conturilor bancare și transmiterea informațiilor sensibile ar trebui confirmate printr-un canal separat, chiar dacă vocea sau imaginea interlocutorului par autentice.
AI folosită de angajați poate deveni o vulnerabilitate internă
Riscurile apar și în interiorul organizațiilor: departamentele IT nu știu întotdeauna ce aplicații AI folosesc angajații, ce date încarcă în ele și la ce sisteme interne au acces aceste instrumente.
Utilizarea aplicațiilor AI fără aprobarea sau controlul organizației este cunoscută drept „shadow AI”. Documente comerciale, informații despre clienți sau date financiare pot ajunge astfel pe platforme externe, fără ca firma să știe cum sunt procesate.
Potrivit ESET SMB Cyber Readiness Index 2026, 40% dintre companiile participante nu aveau politici care să restricționeze utilizarea instrumentelor AI neautorizate. Această lipsă de control este cu atât mai importantă cu cât inteligența artificială evoluează de la simple aplicații de conversație la agenți capabili să acceseze fișiere, să utilizeze aplicații și să execute acțiuni în numele utilizatorilor.
ESET a analizat aproape 900.000 de componente software, denumite „skills”, utilizate de agenții AI, și a identificat peste 25.000 de elemente suspecte, dintre care mai mult de 3.000 erau considerate malițioase. Potrivit companiei, acestea pot extrage date, descărca și executa programe malware, ignora instrucțiunile utilizatorului sau modifica în timp comportamentul unui agent.
Există și exemple concrete de utilizare a AI în dezvoltarea malware-ului. În august 2025, cercetătorii ESET au identificat PromptLock, un ransomware care folosește un model de inteligență artificială generativă pentru a produce scripturi malițioase. Compania l-a descris drept o dovadă de concept, nu ca pe o amenințare răspândită deja la scară largă. În februarie 2026, ESET a identificat PromptSpy, primul malware Android cunoscut care utilizează AI generativă în fluxul său de execuție, inclusiv pentru interpretarea elementelor de pe ecran și ghidarea acțiunilor pe dispozitivul compromis.
Dincolo de mesajele frauduloase, AI poate automatiza și etape ale atacurilor informatice.
Investițiile în AI: motor de creștere și sursă de risc
Miza economică depășește securitatea cibernetică. Investițiile în centre de date, cipuri și infrastructură de procesare au devenit un motor de creștere pentru unele economii și au susținut evaluările companiilor tehnologice.
Fondul Monetar Internațional estimează că adoptarea eficientă a inteligenței artificiale ar putea adăuga până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică globală anuală, pe termen mediu. În Statele Unite, investițiile în tehnologiile asociate AI au contribuit cu aproximativ 0,5 puncte procentuale la creșterea PIB în 2025, potrivit estimărilor FMI.
La rândul său, OCDE estimează că inteligența artificială ar putea majora creșterea anuală a productivității în statele membre cu 0,4 până la 1,2 puncte procentuale în următorul deceniu. Beneficiile nu sunt însă garantate. Organizația atrage atenția asupra decalajului dintre utilizarea AI de către consumatori și integrarea efectivă a tehnologiei în activitățile de bază ale companiilor.
Simpla achiziție a unor instrumente AI nu garantează o productivitate mai mare. Firmele trebuie să-și reorganizeze procesele, să investească în competențe și să integreze tehnologia în activitățile care generează valoare.
În același timp, dependența piețelor de investițiile în AI poate deveni o sursă de volatilitate. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat recent că băncile centrale trebuie să ia în calcul o eventuală încetinire a creșterii susținute de investițiile în inteligența artificială atunci când își stabilesc măsurile de combatere a inflației.
Potrivit Georgievei, boom-ul investițiilor în AI susține creșterea în unele economii, dar contribuie și la presiunile inflaționiste și la riscurile privind stabilitatea financiară. Volatilitatea acțiunilor companiilor tehnologice și incertitudinile legate de rentabilitatea investițiilor masive în infrastructură pot complica deciziile investitorilor și ale băncilor centrale.
FMI a avertizat, într-o analiză publicată în octombrie, că o retragere abruptă a investițiilor în AI ar putea provoca o corecție a prețurilor activelor și o înăsprire a condițiilor financiare, cu efecte asupra economiei globale. Într-unul dintre scenariile analizate, impactul cumulat ar putea reduce PIB-ul mondial cu până la 1,1% până în 2028. Este un scenariu de risc, nu o prognoză privind evoluția inevitabilă a economiei.
Dacă randamentele promise nu se materializează, corecțiile de pe piețele financiare pot afecta nu doar companiile tehnologice, ci și economiile care depind de investițiile și exporturile din acest sector.
Presiuni pe piața muncii
Impactul asupra ocupării forței de muncă este o altă dimensiune a transformării. FMI estimează că aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial sunt expuse într-o anumită măsură impactului inteligenței artificiale. Expunerea nu înseamnă automat dispariția acestor posturi: unele activități pot fi automatizate, altele pot fi completate de AI, iar unele profesii se pot transforma.
Angajații tineri și cei aflați la început de carieră ar putea fi mai vulnerabili dacă AI preia sarcinile prin care aceștia dobândesc experiență. Automatizarea poate reduce oportunitățile de învățare la locul de muncă și poate schimba modul în care companiile recrutează și formează personalul.
Economiile obținute pe termen scurt ridică, așadar, o problemă pe termen lung: cum vor forma companiile suficienți angajați cu experiență pentru activitățile care necesită judecată, control și responsabilitate umană?
Costul adoptării fără reguli poate depăși câștigurile
IMM-urile trebuie să gestioneze aceste riscuri adesea cu bugete și echipe IT mai mici. Fără reguli privind utilizarea AI, protecția datelor, verificarea identității și instruirea angajaților, digitalizarea poate genera vulnerabilități mai repede decât produce economii.
Securitatea cibernetică este astfel o condiție pentru continuitatea afacerii, nu doar o problemă tehnică. Costul prevenirii trebuie comparat cu pierderile potențiale provocate de fraude, întreruperea activității, recuperarea sistemelor și deteriorarea relațiilor comerciale. Miza nu este, așadar, doar viteza adoptării AI, ci capacitatea de a transforma investițiile în productivitate reală fără compromiterea securității, a stabilității financiare și a capitalului uman.