Cum se poate transforma boomul AI într-un risc pentru bănci. Avertismentul BCE
Investițiile masive în inteligență artificială creează riscuri care depășesc evoluția acțiunilor companiilor tehnologice și pot ajunge la fonduri de investiții, piețele de obligațiuni și bănci. Finanțarea infrastructurii AI se mută tot mai mult de la profiturile companiilor către împrumuturi, în timp ce expunerile fondurilor devin mai concentrate. Este avertismentul lui Boris Vujčić, vicepreședintele Băncii Centrale Europene (BCE), formulat într-un discurs susținut la Frankfurt pe 16 noiembrie 2026.

În Financial Stability Review din 18 noiembrie, BCE detaliază mecanismele prin care o eventuală reevaluare a companiilor din sectorul AI ar putea transmite pierderi între diferite segmente ale sistemului financiar. Riscurile nu provin doar din prețurile ridicate ale acțiunilor, ci și din îndatorare, legăturile dintre companiile tehnologice și dependența instituțiilor financiare de furnizori tehnologici.
Investițiile în AI se bazează tot mai mult pe împrumuturi
Necesarul de finanțare al infrastructurii pentru inteligență artificială este fără precedent. Potrivit estimărilor BCE, investițiile cumulate ale marilor companii tehnologice americane ar putea ajunge la aproximativ 5.500 de miliarde de dolari până în 2030. Nevoile anuale de investiții în AI ar putea depăși 3% din PIB-ul Statelor Unite în perioada 2025–2032.
Schimbarea importantă este modul în care companiile finanțează aceste proiecte. Dacă în primele etape ale expansiunii AI investițiile erau susținute în principal din profiturile interne, fluxurile de numerar ale majorității marilor furnizori de infrastructură cloud au devenit negative în 2026, pe fondul cheltuielilor pentru centre de date și echipamente. În consecință, companiile apelează tot mai mult la piețele de acțiuni și obligațiuni, dar și la finanțare privată.
În piața obligațiunilor corporative americane, marile companii tehnologice au emis în acest an peste 200 de miliarde de dolari în titluri denominate în dolari, cu rating de tip investment grade. Ele au început să utilizeze mai mult și piața obligațiunilor în euro, ceea ce mărește expunerea investitorilor europeni la sectorul tehnologic american.
BCE avertizează că volumul și scadențele acestor împrumuturi pot pune presiune asupra randamentelor pe termen lung și pot concura pentru capital cu alte companii și cu statele care trebuie să își finanțeze datoriile publice. Instituția precizează însă că, până în prezent, dovezile privind înlocuirea altor emitenți de pe piața obligațiunilor în euro sunt limitate.
Cum pot ajunge pierderile de pe bursă la fondurile de investiții
O parte tot mai mare a expunerii la sectorul AI se regăsește în portofoliile instituțiilor financiare nebancare. Potrivit raportului BCE, companiile americane din tehnologie și AI reprezintă între 16% și 26% din investițiile în acțiuni ale acestor instituții.
Fondurile nu cumpără doar acțiuni. Ele au început să investească și în obligațiunile emise de companiile din sector, în special de marii furnizori de servicii cloud care au nevoie de bani pentru extinderea infrastructurii.
Riscul apare atunci când investițiile sunt concentrate în câteva companii, iar fondurile folosesc și împrumuturi sau instrumente financiare care amplifică expunerea. O scădere bruscă a cotațiilor poate genera pierderi mai mari decât cele produse de simpla depreciere a acțiunilor.
BCE oferă drept exemplu cazul fondului american Situational Awareness. În iulie 2026, activele administrate de acesta au scăzut de la aproximativ 45 de miliarde de dolari la 10 miliarde de dolari, după pierderi pe poziții concentrate și corelate din infrastructura AI și sectorul software. Scăderea valorii investițiilor a generat apeluri în marjă din partea creditorilor, iar fondul a fost nevoit să își vândă cea mai mare parte a portofoliului către Citadel, într-o tranzacție de urgență, la un discount raportat de 10%.
Băncile au expuneri directe limitate, dar nu sunt complet izolate
În cazul băncilor din zona euro, finanțarea directă a companiilor din lanțul de aprovizionare AI reprezintă încă o parte relativ redusă a expunerilor corporative. O măsurătoare mai largă folosită de BCE indică împrumuturi legate de AI de aproximativ 75 de miliarde de euro, echivalentul a 1,1% din totalul expunerilor corporative angajate de băncile din zona euro.
Instituția observă însă o deteriorare a calității unor credite acordate companiilor din software și producția de semiconductori. În schimb, împrumuturile către centrele de date au avut o evoluție bună până în prezent.
Riscurile pentru bănci nu se limitează la creditele acordate direct companiilor tehnologice. Instituțiile de credit sunt conectate la fonduri de investiții, asigurători și alți intermediari financiari, iar problemele de finanțare sau de lichiditate ale acestora se pot transmite mai departe prin legăturile existente între sectoare.
BCE subliniază totuși că sistemul bancar din zona euro are profituri solide, capital suficient și lichiditate, elemente care îi permit să absoarbă șocuri. Vulnerabilitățile sunt mai pronunțate în anumite instituții nebancare, unde îndatorarea crește, iar mecanismele de protecție sunt mai puțin dezvoltate.
Inteligența artificială poate amplifica atacurile cibernetice
Un alt risc identificat de vicepreședintele BCE este cel operațional. Băncile și intermediarii financiari depind de un număr restrâns de furnizori externi de servicii IT și cloud. O problemă majoră la unul dintre acești furnizori ar putea afecta simultan mai multe instituții.
În plus, sistemele de inteligență artificială tot mai performante pot face atacurile cibernetice mai rapide și mai sofisticate. BCE atrage atenția și asupra eficienței mai mari a atacurilor de inginerie socială, prin care infractorii încearcă să obțină informații sau acces la sistemele unei organizații folosind manipularea angajaților și clienților.
Adoptarea AI poate aduce eficiență instituțiilor financiare, însă presupune și investiții suplimentare în securitate, controlul furnizorilor și gestionarea riscurilor. Potrivit lui Vujčić, băncile trebuie să își consolideze apărarea cibernetică și să își adapteze sistemele de control la noile amenințări.
Ce măsuri cere BCE pentru fonduri și intermediarii nebancari
Vicepreședintele BCE consideră că extinderea finanțării prin piețele de capital este necesară pentru economia europeană, dar trebuie însoțită de mecanisme de protecție mai solide. Printre măsurile propuse se află reguli mai bine corelate între condițiile în care investitorii își pot retrage banii și lichiditatea activelor deținute de fonduri.
Pentru fondurile de piață monetară, Vujčić susține constituirea unor rezerve de lichiditate mai mari și mai ușor de utilizat în perioade de stres. În cazul fondurilor speculative, oficialul BCE propune analizarea unor limite ale îndatorării, a unor cerințe minime de marjă și a unor garanții mai stricte pentru finanțarea tranzacțiilor cu titluri de valoare.
BCE susține că supravegherea trebuie să urmărească riscurile la nivelul întregului sistem financiar, nu doar în interiorul fiecărei instituții.