Panica deponenților poate prăbuși o bancă. Avertismentul BNR despre riscul retragerilor masive de bani
Un atac cibernetic poate declanșa o criză de încredere în sistemul bancar și poate determina clienții să își retragă banii într-un ritm pe care o bancă să nu îl poată susține. Avertismentul vine de la prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, care spune că un exercițiu de testare la stres realizat împreună cu Banca Centrală Europeană a identificat riscul unor retrageri semnificative de depozite și al apariției unor deficite importante de lichiditate. Falimentul Silicon Valley Bank din SUA, în 2023, arată cât de repede se poate transforma fuga deponenților într-o criză bancară.

O bancă poate avea active importante, credite acordate și investiții în portofoliu, dar să nu dispună de suficienți bani disponibili pentru a răspunde tuturor solicitărilor de retragere într-un interval foarte scurt. Încrederea deponenților este esențială pentru funcționarea sistemului bancar, iar pierderea ei poate transforma o problemă financiară sau operațională într-o criză de lichiditate.
Într-un sistem în care plățile și transferurile se fac tot mai mult online, un atac informatic poate adăuga o nouă dimensiune acestui risc. Dacă sistemele unei bănci nu mai funcționează, clienții nu își pot accesa conturile, iar comunicarea instituției cu publicul este întreruptă, zvonurile și informațiile negative răspândite pe rețelele sociale pot alimenta teama și pot declanșa retrageri simultane.
Avertismentul prim-viceguvernatorului BNR: atacul cibernetic poate declanșa retrageri masive
Leonardo Badea a prezentat miercuri, la conferința „Cyber Security - Dinamica Criptoactivelor”, organizată la Banca Națională a României, rezultatele unui exercițiu macroprudențial de testare la stres a instituțiilor de credit din perspectivă cibernetică. Exercițiul a fost realizat de BNR în colaborare cu Banca Centrală Europeană și alți parteneri strategici.
Scenariul analizat a urmărit modul în care băncile și-ar putea continua activitatea în situația în care un incident cibernetic le afectează sistemele informatice principale. A fost evaluată și capacitatea lor de reacție atunci când principalul canal de comunicare devine indisponibil, în timp ce pe rețelele sociale se răspândesc știri negative.
„Este o situație în care dificultățile operaționale pot deveni rapid o problemă de încredere”, a explicat prim-viceguvernatorul BNR.
Potrivit lui Badea, băncile participante la exercițiu au planuri de continuitate a activității și centre operaționale de securitate, ceea ce arată că instituțiile acordă atenție riscurilor cibernetice. Totuși, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a elimina amenințările.
„Exercițiul a evidențiat și faptul că un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare”, a subliniat Leonardo Badea.
Avertismentul este important pentru că pune în legătură două riscuri care, la prima vedere, par diferite: securitatea informatică și stabilitatea financiară. O bancă poate fi afectată inițial de o problemă tehnică, dar efectele se pot extinde rapid dacă utilizatorii ajung să se teamă că nu își mai pot recupera economiile.
Silicon Valley Bank: 42 de miliarde de dolari retrași într-o singură zi
Unul dintre cele mai relevante exemple recente este prăbușirea Silicon Valley Bank, în Statele Unite, în martie 2023. Înainte de închiderea băncii, clienții au solicitat retragerea a aproximativ 42 de miliarde de dolari într-o singură zi, pe 9 martie. Pentru ziua următoare erau pregătite cereri suplimentare de retragere de aproximativ 100 de miliarde de dolari.
Potrivit analizei publicate de Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC), aproape 30% din depozitele băncii au ieșit într-un interval de câteva ore, iar alte retrageri masive erau așteptate. Autoritățile au preluat banca pe 10 martie 2023, după ce aceasta nu a mai putut face față solicitărilor de retragere.
Criza nu a apărut însă din senin și nici nu a fost provocată exclusiv de panică. Silicon Valley Bank avea probleme serioase de administrare a riscurilor și o structură vulnerabilă a bilanțului, inclusiv pierderi asociate portofoliului de obligațiuni. Anunțul privind vânzarea unor active în pierdere și planul de atragere de capital au amplificat îngrijorările clienților. Retragerile coordonate, accelerate de rețelele sociale și de transferurile rapide, au transformat problemele existente într-o criză acută de lichiditate.
Cazul arată cât de repede se poate produce o fugă a deponenților în era digitală. În locul cozilor formate în fața sucursalelor, așa cum se întâmpla în crizele bancare din trecut, banii pot fi transferați online în câteva ore, iar informațiile care alimentează panica se pot răspândi aproape instantaneu.
Un alt caz cunoscut este Northern Rock, banca britanică afectată de o criză de finanțare în 2007. După ce a devenit public faptul că instituția primise sprijin de urgență de la Banca Angliei, clienții au început să formeze cozi la sucursale pentru a-și retrage economiile. A fost prima fugă bancară de amploare din Marea Britanie după epoca victoriană. Ulterior, statul a preluat banca.
Cele două episoade au avut cauze și contexte diferite, dar ilustrează aceeași vulnerabilitate: încrederea deponenților poate dispărea rapid, iar retragerile simultane pot pune o instituție financiară în imposibilitatea de a-și onora obligațiile.
De ce pot deveni rețelele sociale un factor de risc pentru bănci
În scenariul descris de Leonardo Badea, atacul cibernetic nu trebuie să compromită direct banii clienților pentru a produce efecte grave. Este suficient ca sistemele informatice principale să devină indisponibile, iar banca să nu mai poată comunica eficient cu deponenții.
Dacă utilizatorii nu pot verifica soldurile, nu pot face plăți sau nu primesc explicații clare despre incident, incertitudinea poate alimenta zvonurile. Mesajele negative distribuite pe rețelele sociale pot amplifica temerile, inclusiv în rândul clienților care nu au fost afectați direct de incident.
Într-o astfel de situație, retragerile pot deveni o reacție colectivă. Fiecare client încearcă să își protejeze economiile, însă acțiunile simultane pot agrava problema pentru întreaga bancă. Chiar dacă instituția are active suficiente pentru a-și acoperi obligațiile pe termen lung, este posibil să nu poată transforma aceste active în lichidități suficient de repede.
Aceasta este diferența dintre solvabilitate și lichiditate. Solvabilitatea se referă la capacitatea unei instituții de a-și acoperi obligațiile prin valoarea activelor sale, în timp ce lichiditatea privește disponibilitatea banilor necesari pentru plățile imediate. O criză de lichiditate poate deveni extrem de gravă chiar și atunci când problema inițială nu este lipsa totală a activelor.
Băncile depind tot mai mult de furnizorii de tehnologie
Prim-viceguvernatorul BNR a atras atenția și asupra dependenței instituțiilor financiare de furnizorii externi de tehnologie. Dacă o companie care asigură funcții critice pentru o bancă devine indisponibilă, efectele se pot transmite rapid asupra operațiunilor și serviciilor oferite clienților. Riscul este mai mare atunci când furnizorul nu poate fi înlocuit într-un timp scurt.
Dependența de infrastructuri digitale comune înseamnă că o problemă apărută în afara unei bănci poate afecta funcționarea acesteia. Serviciile cloud, sistemele de procesare a plăților și soluțiile de securitate sunt doar câteva dintre componentele de care depinde activitatea instituțiilor financiare.
Badea a subliniat că pregătirea trebuie să includă nu doar prevenirea și detectarea atacurilor, ci și reacția la incidente și restabilirea serviciilor afectate. Testarea periodică și supravegherea furnizorilor terți sunt esențiale pentru limitarea efectelor asupra clienților și asupra sistemului bancar.
Un alt factor de risc este progresul inteligenței artificiale. Tehnologia poate ajuta băncile să identifice tranzacții neobișnuite, să verifice vulnerabilitățile și să monitorizeze sistemele în timp real. Dar aceleași instrumente pot fi folosite de atacatori pentru a descoperi și exploata mai eficient breșele de securitate.
Potrivit datelor prezentate de prim-viceguvernator, numărul vulnerabilităților software publicate la nivel global în primele trei trimestre din 2026 a depășit deja totalul înregistrat în întregul an precedent. În peste 70% dintre cazuri, exploatarea vulnerabilităților a început aproape imediat după publicare, lăsând un interval foarte scurt pentru remediere. Badea a amintit că aceste evoluții au determinat Comitetul European pentru Risc Sistemic să emită, în iunie 2026, un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice asociate modelelor avansate de inteligență artificială.
România trece tot mai rapid la plățile digitale
Riscurile sunt cu atât mai importante cu cât populația și companiile folosesc tot mai mult infrastructura digitală pentru operațiunile financiare. Potrivit statisticilor Băncii Centrale Europene prezentate de Badea, în a doua jumătate a anului 2025 au fost efectuate peste 83 de miliarde de plăți fără numerar în zona euro, cu aproape 7% mai multe decât în aceeași perioadă a anului anterior.
În România, numărul plăților fără numerar a crescut cu peste 37% în același interval. Chiar dacă numărul plăților zilnice pe locuitor rămâne la aproximativ jumătate din media zonei euro, ritmul de creștere este de peste cinci ori mai rapid.
Această evoluție face ca disponibilitatea sistemelor informatice și securitatea infrastructurii de plăți să devină condiții esențiale pentru funcționarea economiei. O întrerupere majoră nu afectează doar relația dintre bancă și clienții săi, ci poate bloca plăți, transferuri și activități comerciale.
Oficialul BNR a atras atenția și asupra popularității criptoactivelor în România. Rata de adopție în rândul populației cu vârste între 18 și 64 de ani a fost estimată la 14,9% în 2025, una dintre cele mai ridicate din Europa. Deținerile totale de criptoactive ale populației ar putea ajunge, potrivit unor estimări preliminare prezentate de Badea, la 12,9 miliarde de euro.
În opinia sa, dezvoltarea activelor tokenizate, a monedelor stabile și a noilor infrastructuri de plată nu elimină riscurile financiare, ci le mută în alte zone: contracte digitale, furnizori de tehnologie, sisteme criptografice și mecanisme de decontare. Într-un astfel de mediu, securitatea cibernetică și încrederea în infrastructura financiară devin esențiale.
Încrederea, ultima linie de apărare
Exercițiul BNR arată că riscul unui atac cibernetic trebuie analizat nu doar prin prisma pierderilor de date sau a întreruperii serviciilor, ci și prin efectele pe care le poate produce asupra comportamentului deponenților. O problemă informatică se poate transforma într-o criză de încredere, iar aceasta poate genera retrageri de depozite și presiune asupra lichidității.
Pentru bănci, provocarea este să poată funcționa și să comunice cu clienții chiar și atunci când sistemele principale sunt afectate. Pentru autorități, miza este să limiteze transmiterea unei crize de la o instituție la întregul sector financiar.
Lecția episoadelor Silicon Valley Bank și Northern Rock este că încrederea poate fi pierdută mult mai repede decât poate fi reconstruită. Într-un sistem bancar digitalizat, o veste negativă se poate transforma în ordine de transfer și retragere în câteva ore. Iar dacă suficient de mulți deponenți încearcă să își recupereze banii în același timp, o bancă poate ajunge în dificultate chiar înainte ca autoritățile să reușească să restabilească funcționarea normală a sistemelor.