Cât de solidă este rezerva financiară a românilor și a companiilor? Depozitele au ajuns la aproape 700 de miliarde de lei
Economiile populației și ale companiilor din băncile românești au continuat să crească, însă avansul este mult mai modest după ajustarea cu inflația. Datele Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare arată și o diferență importantă: cea mai mare parte a economiilor populației se încadrează în plafonul de garantare de 100.000 de euro, în timp ce, în cazul firmelor, cea mai mare parte a valorii depozitelor depășește acest prag. În plus, economiile din conturi nu spun singure cât de pregătite sunt gospodăriile și companiile pentru o perioadă dificilă.
Depozitele bancare ale populației și ale companiilor au ajuns la 690,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie 2026, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Valoarea este cu 8,8% mai mare decât în septembrie 2025 și cu 0,4% peste nivelul din august 2026.
La prima vedere, creșterea pare să indice o consolidare consistentă a economisirii. Imaginea se schimbă însă atunci când este luată în calcul inflația: avansul anual al depozitelor a fost de numai 2,1% în termeni reali.
Cu alte cuvinte, valoarea nominală a banilor păstrați în bănci a crescut mult mai repede decât puterea lor de cumpărare. O parte importantă din creșterea observată în lei este absorbită de scumpirea bunurilor și serviciilor.
Datele BNR includ conturile curente, depozitele la vedere și depozitele la termen, indiferent de scadență. Prin urmare, suma nu reprezintă exclusiv economii constituite cu intenția de a fi păstrate pe termen lung. În ea intră și banii utilizați pentru plăți curente sau pentru funcționarea activității companiilor.
Populația deține mai multe depozite, companiile au ritmuri diferite de economisire
Din totalul depozitelor raportate de BNR, gospodăriile populației aveau aproximativ 425 de miliarde de lei: 269,2 miliarde de lei în moneda națională și 155,8 miliarde de lei în valută.
Categoria celorlalte sectoare, care cuprinde societățile nefinanciare și instituțiile financiare nemonetare, însuma aproximativ 265,8 miliarde de lei. Din această sumă, 194,2 miliarde de lei erau depozite în lei, iar 71,6 miliarde de lei depozite în valută.
Distribuția arată că gospodăriile reprezintă partea mai mare a depozitelor, dar companiile păstrează, la rândul lor, resurse importante în sistemul bancar. Este important de precizat că categoria BNR „alte sectoare” nu este formată exclusiv din companii nefinanciare, astfel că nu trebuie interpretată ca o statistică dedicată doar firmelor.
Evoluțiile anuale diferă și în funcție de moneda în care sunt păstrați banii. Depozitele în lei ale gospodăriilor au crescut cu 6,7% față de septembrie 2025, însă în termeni reali avansul a fost de numai 0,1%. În cazul societăților nefinanciare și al instituțiilor financiare nemonetare, depozitele în lei au crescut cu 7,4%, respectiv cu 0,7% în termeni reali.
Depozitele în valută au avut ritmuri anuale mai mari. Exprimate în euro, depozitele în valută ale populației au crescut cu 8,1%, iar cele ale companiilor și instituțiilor financiare nemonetare cu 9,7%.
Aceste evoluții arată că economisirea nu se desfășoară uniform. Populația și firmele își împart resursele între lei și valută în mod diferit, iar variația valorii depozitelor în lei poate reflecta atât depuneri noi, cât și efectul cursului de schimb asupra sumelor în valută.
Cât din banii din bănci sunt efectiv protejați?
Valoarea totală a depozitelor nu este același lucru cu suma protejată de schema de garantare. Pentru a înțelege cât de solidă este plasa de siguranță, trebuie analizată diferența dintre depozitele eligibile și cele acoperite efectiv de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).
La 30 septembrie 2026, depozitele eligibile la instituțiile de credit participante la FGDB însumau 602,9 miliarde de lei. Din această valoare, depozitele acoperite efectiv de schemă reprezentau aproximativ 359 de miliarde de lei, adică aproape 60%.
Plafonul standard de garantare este de 100.000 de euro, echivalent în lei, pentru fiecare deponent, la fiecare bancă participantă. El se aplică indiferent dacă banii sunt păstrați în lei sau în valută și acoperă, în condițiile legii, depozite la termen, conturi curente și conturi de economii.
Așadar, plafonul nu se aplică separat fiecărui cont, ci totalului sumelor eligibile ale aceluiași deponent la aceeași instituție de credit. Dacă o persoană are mai multe conturi la aceeași bancă, acestea se cumulează pentru calculul compensației.
Există și situații speciale în care se poate aplica temporar un plafon suplimentar, de până la 100.000 de euro, pentru anumite sume provenite, de exemplu, din tranzacții imobiliare cu locuințe sau din evenimente de viață prevăzute de lege.
Diferența majoră dintre populație și companii
Cea mai relevantă informație din datele FGDB este diferența dintre gradul de acoperire a depozitelor persoanelor fizice și cel al persoanelor juridice.
La sfârșitul lunii septembrie 2026, populația avea depozite eligibile de 352,5 miliarde de lei. Din această valoare, 296 de miliarde de lei erau acoperite de schema de garantare, ceea ce înseamnă aproximativ 84%.
În cazul persoanelor juridice, depozitele eligibile însumau 250,4 miliarde de lei, însă numai 63 de miliarde de lei erau acoperite. Ponderea este de 25,2%.
Diferența este semnificativă. În cazul populației, cea mai mare parte a valorii depozitelor se află sub plafonul standard de garantare. În cazul firmelor, cea mai mare parte a valorii depozitelor depășește plafonul de 100.000 de euro.
Acest lucru nu înseamnă că depozitele companiilor sunt în mod automat nesigure. Înseamnă însă că, în eventualitatea indisponibilizării depozitelor unei bănci participante, o parte mai mare din resursele financiare ale persoanelor juridice nu ar beneficia de protecția standard a FGDB.
Pentru o companie, această diferență poate conta în gestionarea lichidității, mai ales dacă o parte importantă din disponibilități este concentrată la o singură instituție de credit. Plafonul se aplică per deponent și per bancă, astfel că distribuirea disponibilităților între mai multe instituții participante poate schimba nivelul de protecție.
Totuși, datele agregate nu arată câte companii au depozite peste plafon, cât de mare este concentrarea sumelor în cele mai mari firme sau câte dintre acestea își distribuie banii între mai multe bănci. Pentru o concluzie despre concentrarea efectivă a economiilor ar fi nevoie de distribuții detaliate pe tranșe de valoare și pe deponenți.
Economiile în valută cresc mai repede
Un alt element relevant este structura depozitelor în funcție de monedă. La nivelul întregului sistem, depozitele în lei reprezentau 67,1% din totalul raportat de BNR în septembrie 2026, în timp ce depozitele în valută aveau o pondere de 32,9%.
Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în euro, au crescut cu 8,6% față de septembrie 2025. În cazul populației, creșterea a fost de 8,1%, iar în cazul societăților nefinanciare și instituțiilor financiare nemonetare, de 9,7%.
Evoluția poate reflecta preferința pentru economisirea în valută, nevoia companiilor de a păstra resurse pentru plăți externe sau alte decizii de administrare a lichidității. Datele agregate nu permit însă stabilirea motivului pentru care fiecare categorie de deponent a ales să își majoreze disponibilitățile în valută.
Nici creșterea depozitelor în valută nu trebuie interpretată automat ca o retragere a încrederii în moneda națională. Pentru o asemenea concluzie ar fi necesară analizarea mai multor indicatori, inclusiv a fluxurilor de economisire, a cursului de schimb, a dobânzilor și a structurii portofoliilor financiare.
Rezerva financiară nu înseamnă doar bani în cont
Depozitele bancare reprezintă o componentă importantă a economisirii, dar nu sunt singura formă de rezervă financiară a populației. Pentru o imagine mai largă trebuie luate în calcul și investițiile, asigurările și economiile destinate pensiei.
Datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) arată că activele totale ale sistemului de pensii private au ajuns la 246,2 miliarde de lei la 30 iunie 2026, în creștere cu 39% față de aceeași perioadă a anului precedent. Sistemul avea 9,64 milioane de participanți, dintre care aproximativ 1,1 milioane la Pilonul III, pensiile facultative.
Aceste active contribuie la acumularea de resurse financiare pe termen lung și au un rol important în arhitectura economisirii. Ele nu trebuie însă confundate cu banii disponibili imediat într-un cont bancar. Economiile din pensiile private au un scop și un orizont diferit, iar valoarea activelor investite poate fluctua în funcție de evoluția piețelor financiare.
ASF arată că, la finalul primului semestru din 2026, aproximativ 67% din activele fondurilor de pensii private erau plasate în instrumente cu venit fix, iar 29% în acțiuni. Evaluarea la piață a acestor instrumente poate genera variații ale valorii activelor pe termen scurt.
Prin urmare, creșterea activelor din pensiile private este un semn al extinderii economisirii pe termen lung, dar nu oferă gospodăriilor sau firmelor o rezervă de lichiditate echivalentă cu un depozit bancar.