Românii strâng cureaua și își mută economiile în valută
Românii strâng cureaua: renunță tot mai mult la restaurante, hoteluri și activități recreative, în timp ce economiile în valută cresc mai rapid decât cele în lei. Volumul serviciilor de piață prestate populației s-a redus cu 8,4% în primele opt luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit INS. În paralel, datele BNR pentru septembrie arată o creștere mai rapidă a depozitelor populației în valută decât a celor în moneda națională.
Tendințele sugerează că gospodăriile devin mai prudente: reduc cheltuielile pentru servicii și par să acorde o atenție mai mare economiilor în valută. Datele nu arată însă că banii necheltuiți pe ieșiri sau vacanțe sunt transferați direct în depozite în euro. În plus, valoarea depozitelor în valută exprimată în lei poate crește și ca urmare a variației cursului de schimb.
Serviciile de agrement, printre cele mai afectate
Scăderea de 8,4% reflectă volumul real al serviciilor, nu doar modificarea prețurilor sau a încasărilor. Cele mai puternice reduceri s-au înregistrat în zona jocurilor de noroc și a activităților recreative, urmate de hoteluri și restaurante. Datele conturează o schimbare a priorităților de consum, într-un context în care tot mai multe cheltuieli sunt atent cântărite.
| Servicii pentru populație | Ian.–aug. 2026 față de ian.–aug. 2025 |
|---|---|
| Jocuri de noroc și activități recreative | −17,3% |
| Hoteluri și restaurante | −10,4% |
| Coafură și înfrumusețare | −9,8% |
| Spălătorii și curățătorii | +3,1% |
| Agenții de turism | +11,2% |
| Total servicii | −8,4% |
Agențiile de turism și spălătoriile fac excepție de la tendința generală. Totuși, avansul agențiilor de turism pe opt luni coexistă cu o scădere de 11,7% în august față de august 2025. Diferența arată că evoluția unei singure luni nu trebuie confundată cu cea a întregii perioade.
Nici scăderea cumulată nu înseamnă că fiecare lună și fiecare activitate au mers în aceeași direcție. De exemplu, serviciile de coafură și înfrumusețare au crescut cu 7% în august a acestui an față de august 2025, pe seria brută, deși au rămas pe minus în bilanțul primelor opt luni.
Depozitele în valută: cât vine din creșterea soldului și cât contează cursul
În septembrie 2026, populația avea depozite de 269,2 miliarde de lei în moneda națională și depozite în valută de 155,8 miliarde de lei, în echivalent. Leul păstrează astfel soldul mai mare. Valuta are însă ritmul anual de creștere mai rapid: 12,3% în echivalent lei, față de 6,7% pentru depozitele în lei.
| Depozitele populației | Sold, sept. 2026 | Variație anuală, în lei | Variație anuală, în euro | Variație lunară, în lei | Variație lunară, în euro |
|---|---|---|---|---|---|
| În lei | 269,2 miliarde lei | +6,7% | — | −0,2% | — |
| În valută | 155,8 miliarde lei, echivalent | +12,3% | +8,1% | +2,5% | circa +2,1% |
Exprimată în euro, creșterea anuală a depozitelor în valută este de 8,1%, nu de 12,3%, potrivit calculelor realizate pe baza datelor BNR. Diferența vine în mare parte din deprecierea leului, care face ca valoarea acestor economii să pară mai mare atunci când este exprimată în moneda națională. Și de la o lună la alta se vede aceeași diferență: în septembrie, depozitele în valută au crescut cu aproximativ 2,1% exprimate în euro, față de 2,5% în lei. Calculul în euro oferă astfel o imagine mai clară asupra evoluției acestor economii, reducând influența cursului de schimb asupra comparației.
Inflația și economiile: soldul nu este randamentul deponentului
Creșterea anuală de 6,7% a depozitelor în lei este foarte apropiată de inflația anuală de 6,61% din septembrie, indicată în document. La nivel agregat, aceasta înseamnă că soldul a rămas practic constant în termeni reali. Nu înseamnă însă că fiecare persoană care a economisit în lei și-a păstrat puterea de cumpărare.
Soldul bancar include depuneri noi și retrageri, nu doar dobânda acumulată. De aceea, variația sa nu poate fi tratată drept câștig al unui depozit individual. Din același motiv, creșterea mai rapidă a depozitelor în valută nu demonstrează că acestea au oferit automat un randament mai bun fiecărui deponent.
Creditele cresc în lei. Pentru firme, miza rămâne cererea
Pe partea de împrumuturi, creditele populației în lei au crescut cu 9,2% față de septembrie 2025, până la 205 miliarde de lei. Cele în valută au scăzut cu 12,2%, la 13,8 miliarde de lei, în echivalent. Aceste solduri arată direcții diferite ale creditării, fără să permită concluzii despre alegerile fiecărui debitor sau despre moneda veniturilor sale.
Pentru restaurante, hoteluri și celelalte firme de servicii aflate pe minus, întrebarea importantă este cât va dura slăbirea cererii. Dacă se prelungește, poate pune presiune pe încasări, investiții și angajări; cifrele prezentate nu dovedesc însă că aceste ajustări au avut deja loc. Mesajul datelor este mai nuanțat decât o retragere generală din consum sau o fugă spre euro: serviciile evoluează diferit, depozitele în lei rămân majoritare, iar creșterea celor în valută trebuie citită și prin efectul cursului.