Analize

România riscă o criză financiară în următorii ani. Codîrlașu: Suntem în stagflație și este foarte greu de ieșit


Economia României va înregistra o contracție de 0,3% în 2026, în timp ce inflația medie anuală va urca la 7,9%, estimează Comisia Europeană în prognoza de toamnă. Revizuirea perspectivelor economice confirmă deteriorarea situației macroeconomice, pe fondul reducerii consumului și al efectelor măsurilor de consolidare fiscală. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, avertizează că economia se află deja într-o perioadă de stagflație, iar menținerea dezechilibrelor ar putea conduce, în câțiva ani, la o criză financiară.

Colaj foto cu steagul României, bancnote și grafice care indică scăderi, sugerând criza financiară
România riscă o criză financiară în următorii ani Foto: Shutterstock

„Era de așteptat, spun de mult timp că România va termina anul cu o recesiune ușoară. Avem o economie pe minus și o inflație care va crește și mai mult. Toate acestea înseamnă stagflație, din care este foarte greu de ieșit și care poate duce peste câțiva ani la o criză financiară”, a declarat Adrian Codîrlașu pentru Adevărul Financiar.

Comisia Europeană: economie în scădere și inflație de aproape 8%

În prognoza de primăvară, Comisia Europeană anticipa pentru România o creștere economică de 0,1% în 2026. În previziunile de toamnă, publicate marți, 17 noiembrie, instituția și-a revizuit estimarea și anticipează o contracție de 0,3%.

În paralel, estimarea privind inflația medie anuală a fost majorată de la 7% la 7,9%. Astfel, România se confruntă cu perspectiva unei economii în contracție, în condițiile în care prețurile continuă să crească într-un ritm ridicat.

Potrivit Comisiei Europene, unul dintre principalii factori care afectează economia este consolidarea fiscală, ale cărei efecte se resimt în special asupra consumului privat. Înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, alături de inflația ridicată, au diminuat veniturile disponibile ale populației.

De altfel, Comisia estimează că, în 2026, consumul privat va scădea cu 2,3%, iar consumul public cu 2%. Investițiile brute în economie ar urma însă să crească cu 7,2%, susținute inclusiv de proiectele finanțate din fonduri europene.

Piața muncii va resimți, la rândul său, efectele încetinirii economice. Rata șomajului este estimată să ajungă la 6,7% în 2026, față de 6,1% în 2025.

Inflația va rămâne ridicată și în 2027

Perspectivele privind inflația nu indică o revenire rapidă la niveluri apropiate de ținta Băncii Naționale. Comisia Europeană estimează o inflație medie de 4,4% în 2027 și de 3,8% în 2028.

Majorările de TVA și accize, eliminarea plafonării prețurilor la electricitate, creșterea cotațiilor internaționale la petrol și seceta care a afectat piața energiei electrice au contribuit la accelerarea inflației.

În plus, introducerea sistemului european ETS2, care vizează emisiile generate de clădiri și transportul rutier, ar urma să încetinească procesul de dezinflație începând din 2028.

Pentru populație, combinația dintre scăderea activității economice și persistența inflației înseamnă o perioadă dificilă, în care puterea de cumpărare rămâne sub presiune, iar revenirea consumului este întârziată.

Reforma administrației, necesară pentru reducerea cheltuielilor

În opinia lui Adrian Codîrlașu, reforma administrației publice trebuie să fie mai amplă și mai fermă, astfel încât statul să reducă cheltuielile care nu produc beneficii reale pentru cetățeni.

„Reforma administrației publice trebuie făcută și mai dur. Sunt administrații locale cu mulți oameni, cu multe salarii și fără nicio contribuție reală pentru cetățeni”, a declarat economistul pentru Adevărul Financiar.

Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României va coborî la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025. Ajustarea este susținută de măsurile fiscale adoptate, de înghețarea salariilor și pensiilor publice și de controlul mai strict al cheltuielilor.

Cu toate acestea, deficitul rămâne ridicat, iar datoria publică va continua să crească. Potrivit prognozei europene, aceasta va ajunge la aproximativ 64% din PIB în 2028, de la circa 59% din PIB în 2025.

Revenirea economică, abia din 2027

Comisia Europeană anticipează că economia României va reveni pe creștere în 2027, când PIB-ul ar urma să avanseze cu 1,8%, iar în 2028 cu 2,2%.

Relansarea ar urma să fie susținută de temperarea inflației, revenirea consumului și investițiile private. În același timp, finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR ar putea reduce o parte din sprijinul oferit până acum investițiilor publice.

Prognoza rămâne însă expusă unor riscuri, în special în cazul unei noi perioade de instabilitate politică, care ar putea afecta încrederea investitorilor și procesul de consolidare fiscală.

Avertismentul lui Adrian Codîrlașu este că o perioadă de stagflație, într-o economie care trebuie simultan să reducă deficitul bugetar și să gestioneze costurile ridicate ale finanțării, poate avea consecințe mult mai ample decât o simplă încetinire economică.

Citește în continuare