Comisia Europeană estimează o scădere a economiei României în 2026 și inflație de aproape 8%
Comisia Europeană și-a înrăutățit prognoza privind evoluția economiei României în 2026. Dacă în primăvară anticipa o creștere economică de 0,1%, în previziunile de toamnă publicate marți estimează o contracție de 0,3%. În același timp, inflația ar urma să ajungă la 7,9%, față de estimarea anterioară de 7%.

Pentru următorii doi ani, Executivul comunitar anticipează o revenire treptată a economiei. Produsul Intern Brut ar urma să crească cu 1,8% în 2027 și cu 2,2% în 2028. Inflația ar urma să încetinească la 4,4%, respectiv 3,8%, însă va rămâne peste ținta Băncii Naționale în 2027.
Potrivit Comisiei, măsurile de consolidare fiscală afectează consumul privat, iar economia a intrat în contracție după creșterea lentă din 2025. Investițiile publice finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență au compensat parțial slăbiciunea cererii interne.
„După o creștere lentă în 2025, economia României ar urma să se contracteze într-o oarecare măsură în 2026, consolidarea fiscală afectând consumul privat”, arată instituția în prognoza de toamnă.
Consumul a scăzut, iar investițiile private au fost afectate de incertitudine
Comisia Europeană arată că economia României a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în primul semestru din 2026, după adoptarea măsurilor de consolidare fiscală. Consumul privat s-a redus cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public și al inflației apropiate de 10%, care a diminuat veniturile disponibile.
Investițiile private au fost afectate de instabilitatea politică prelungită, de incertitudinile economice și de creșterea costurilor cu energia.
Pentru a doua jumătate a anului 2026, Comisia estimează o stabilizare a economiei, susținută de revenirea treptată a cererii gospodăriilor, de reziliența exporturilor și de investițiile încă solide. Un rol important îl au proiectele finanțate prin PNRR, aflate în etapa de finalizare.
În 2027, scăderea inflației și unele majorări ale salariilor și pensiilor publice ar urma să susțină veniturile reale și consumul. Investițiile vor avea însă o evoluție mixtă: diminuarea proiectelor finanțate prin PNRR ar putea reduce formarea brută de capital fix, în timp ce fondurile europene de coeziune și revenirea investițiilor private ar urma să compenseze parțial acest efect.
Neptun Deep ar urma să susțină exporturile și creșterea economică
Comisia Europeană estimează că începerea exploatării gazelor din proiectul Neptun Deep va contribui la creșterea economiei și la reducerea deficitului extern, cu un efect mai pronunțat în 2028.
Exporturile ar urma să fie sprijinite și de competitivitatea sporită a costurilor. În consecință, deficitul de cont curent ar urma să scadă semnificativ și să ajungă sub 6% din PIB în 2028.
Prognoza include însă riscuri importante. O nouă perioadă de instabilitate politică ar putea afecta consolidarea fiscală, încrederea și investițiile private. Comisia avertizează și asupra incertitudinilor privind cererea externă, în special în industria auto, precum și asupra riscurilor asociate prețurilor ridicate la energie.
Șomajul ar putea ajunge la 6,7% în acest an
Piața muncii a început să se deterioreze în 2025, pe fondul creșterii economice slabe. Comisia estimează că reducerea numărului de angajați va continua în 2026, iar rata șomajului ar urma să atingă un vârf de aproximativ 6,7%.
Ulterior, șomajul ar urma să scadă treptat, odată cu revenirea economiei. Creșterea salariilor nominale s-a temperat rapid după doi ani de înghețare a salariilor publice, în 2025 și 2026, iar salariile reale au scăzut în această perioadă.
Moderarea creșterilor salariale ar urma să continue și în anii următori, ceea ce, în evaluarea Comisiei, ar putea susține competitivitatea externă a economiei românești.
Inflația rămâne ridicată, iar ETS2 va încetini scăderea prețurilor
Comisia estimează o inflație medie de 7,9% în 2026, după 6,8% în 2025. Accelerarea din a doua jumătate a anului trecut a fost pusă pe seama majorării TVA și a accizelor, precum și a eliminării plafonării prețurilor la electricitate pentru gospodării.
În 2026, presiunile asupra prețurilor au fost alimentate și de creșterea cotațiilor internaționale la țiței și de seceta severă care a afectat piața energiei electrice.
Pentru 2027, Executivul comunitar anticipează o inflație medie de 4,4%, pe măsură ce presiunile asupra prețurilor se vor diminua. Nivelul estimat rămâne însă peste ținta BNR, de 2,5%, cu o bandă de variație de plus sau minus un punct procentual.
În 2028, introducerea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transport rutier, cunoscut drept ETS2, ar urma să încetinească dezinflația. Comisia estimează astfel o inflație medie de 3,8%.
Deficitul bugetar scade, dar datoria publică continuă să crească
Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României va coborî la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% în 2025. Reducerea ar reflecta efectul măsurilor de consolidare fiscală adoptate în a doua jumătate a anului trecut și controlul mai strict al cheltuielilor bugetare.
Cheltuielile curente ar urma să scadă cu aproximativ un punct procentual din PIB în 2026, în principal ca urmare a înghețării salariilor și pensiilor publice. Încasările bugetare ar beneficia de majorările de taxe adoptate în 2024 și 2025, care ar urma să aducă venituri suplimentare echivalente cu 1,2 puncte procentuale din PIB.
Pentru 2027, Comisia anticipează un deficit de 5,8% din PIB, pe fondul continuării controlului cheltuielilor curente și al reducerii investițiilor publice după încheierea Mecanismului de Redresare și Reziliență.
Cheltuielile pentru apărare sunt estimate să crească de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% în 2028, cu sprijinul împrumuturilor din programul SAFE.
Reducerea deficitului nu va opri însă creșterea datoriei publice. Potrivit prognozei, aceasta va urca de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la 64% în 2028, pe fondul deficitelor primare ridicate și al costurilor cu dobânzile. Comisia avertizează că deficitele vor continua să depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal.