Cât costă un stand la Târgul de Turism și câte vacanțe trebuie să vândă agențiile pentru a-și recupera investiția
Cei care participă la Târgul de Turism de la Romexpo plătesc de la 1.302 euro pentru un stand de 9 mp, fără TVA. Pentru o suprafață de 12 mp, costul de bază ajunge la 1.686 de euro, iar agențiile au nevoie de mai multe rezervări pentru a-și recupera investiția, în funcție de marja comercială.

Ediția de toamnă a Târgului de Turism al României se desfășoară în perioada 19-22 noiembrie 2026, la Romexpo, reunind agenții de turism, touroperatori, hoteluri, organizații de promovare și reprezentanți ai destinațiilor din țară și străinătate. Pentru companiile participante, cele patru zile de eveniment presupun însă o investiție care începe cu închirierea spațiului și amenajarea standului și continuă cu personalul, transportul și promovarea ofertelor.
Dincolo de reducerile afișate pentru turiști și de pachetele promovate pentru sezonul următor, participarea la un astfel de eveniment ridică o întrebare economică: câte vacanțe trebuie să vândă o agenție pentru a-și recupera banii investiți și când începe, de fapt, să obțină un câștig?
Cât plătește o agenție pentru un stand la Romexpo
Potrivit formularului oficial de înscriere pentru ediția din noiembrie 2026, taxa de înregistrare pentru expozanți este de 150 de euro, iar suprafața minimă care poate fi închiriată este de 9 metri pătrați.
La aceasta se adaugă chiria spațiului, al cărei tarif depinde de numărul laturilor libere ale standului. Pentru un stand interior cu o singură latură liberă, tariful este de 98 de euro pe metru pătrat. În cazul unui stand cu două laturi libere, prețul ajunge la 101 euro/mp, pentru trei laturi libere la 104 euro/mp, iar pentru un spațiu deschis pe toate cele patru laturi la 107 euro/mp.
Amenajarea standard a unui stand interior este tarifată separat la 30 de euro/mp. Toate tarifele sunt prezentate fără TVA.
Pentru a vedea cât înseamnă aceste costuri în bugetul unei agenții, am calculat cheltuielile pentru trei variante de suprafață, presupunând în fiecare caz un stand interior cu o latură liberă și construcție standard.
Cât costă participarea în funcție de suprafața standului:
| Cheltuială | Stand 9 mp | Stand 12 mp | Stand 20 mp |
| Taxă înregistrare | 150 € | 150 € | 150 € |
| Chirie spațiu | 882 € | 1.176 € | 1.960 € |
| Construcție stand | 270 € | 360 € | 600 € |
| Total fără TVA | 1.302 € | 1.686 € | 2.710 € |
Calcule Adevărul Financiar pe baza tarifelor oficiale Romexpo pentru ediția TTR II 2026.
Astfel, o agenție care alege un spațiu de 12 metri pătrați trebuie să aloce aproape 1.700 de euro numai pentru înscriere, închirierea suprafeței și amenajarea standard. Pentru un stand de 20 de metri pătrați, suma depășește 2.700 de euro, înainte de TVA.
Diferența de cost poate fi influențată și de amplasarea standului. De exemplu, pentru aceeași suprafață de 12 metri pătrați, chiria crește de la 98 la 107 euro/mp dacă spațiul are patru laturi libere. În această situație, investiția inițială ajunge la 1.794 de euro, fără TVA, față de 1.686 de euro pentru un stand cu o singură latură liberă.
Un alt aspect important este că tariful de construcție nu înseamnă doar delimitarea unei suprafețe în pavilion. Potrivit anexei tehnice Romexpo, standul standard include pereți modulari, mochetă, inscripționarea numelui firmei, conexiune electrică de 230 V/3 kW și un oficiu de un metru pătrat. Pentru standurile cu suprafețe între 12 și 20 de metri pătrați sunt prevăzute, printre altele, patru spoturi, o priză, o masă, patru scaune, un cuier și un coș de gunoi.
Ediția din noiembrie 2026 reunește 110 companii expozante, dintre care 67 din România și 43 din străinătate, din opt țări. Suprafața expozițională depășește 8.200 de metri pătrați, potrivit datelor comunicate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). Dimensiunea evenimentului arată interesul companiilor pentru promovarea ofertelor turistice într-un spațiu fizic, însă prezența la Romexpo nu este singura modalitate prin care acestea pot atrage clienți.
Costurile care nu apar în chiria standului
Pe lângă tarifele de închiriere și amenajare, Romexpo pune la dispoziția expozanților servicii suplimentare care pot genera cheltuieli separate.
Formularele organizatorului prevăd posibilitatea închirierii de mobilier și echipamente, achiziționării de spațiu publicitar, solicitării unor servicii de curățenie pentru stand, manipulării și transportului materialelor, instalării unor echipamente electrice și asigurării accesului la internet. Sunt disponibile inclusiv servicii de pază și distribuire a materialelor promoționale.
La acestea se adaugă cheltuielile proprii ale agenției: transportul echipei până la București, eventualele cazări, mesele angajaților, salariile aferente zilelor de lucru și materialele de promovare pregătite special pentru eveniment.
Câte vacanțe trebuie să vândă agențiile pentru a-și recupera banii
Pentru a calcula pragul de rentabilitate, trebuie luată în considerare suma care rămâne efectiv agenției dintr-un pachet turistic, nu valoarea totală a vacanței.
De exemplu, dacă un turist cumpără un pachet de 1.500 de euro, agenția nu încasează ca venit propriu întreaga sumă. O parte importantă din bani reprezintă costurile serviciilor furnizate de hotelieri, companii aeriene, transportatori sau alți parteneri.
Pentru o simulare financiară, putem presupune că din valoarea unui pachet turistic de 1.500 de euro agenției îi rămâne o marjă de contribuție cuprinsă între 5% și 12%.
În cazul unui stand de 12 metri pătrați, cu o investiție inițială de 1.686 de euro, rezultatele sunt următoarele:
Câte rezervări sunt necesare pentru acoperirea costului standului:
| Marjă ipotetică | Suma rămasă dintr-un pachet de 1.500 € | Vânzări necesare | Rezervări necesare |
| 5% | 75 € | 33.720 € | 23 |
| 8% | 120 € | 21.075 € | 15 |
| 10% | 150 € | 16.860 € | 12 |
| 12% | 180 € | 14.050 € | 10 |
Simulare Adevărul Financiar. Numărul de rezervări este rotunjit în sus, iar vânzările necesare reprezintă valoarea contractelor turistice care ar trebui încheiate.
Calculele arată că, în scenariul unei marje de 10%, agenția ar trebui să vândă cel puțin 12 pachete turistice de câte 1.500 de euro pentru a acoperi strict costul inițial al standului.
Cele 12 contracte ar genera vânzări totale de 18.000 de euro, din care 1.800 de euro ar reprezenta marja ipotetică rămasă agenției. După scăderea celor 1.686 de euro pentru stand, ar rămâne numai 114 euro.
Această diferență nu poate fi considerată profit net, deoarece nu include celelalte cheltuieli de participare și costurile generale ale companiei.
Într-un scenariu cu o marjă de numai 5%, agenția ar trebui să încheie 23 de contracte pentru a acoperi aceeași investiție.
Prețul vacanței schimbă pragul de rentabilitate
Numărul de rezervări necesare depinde și de valoarea medie a pachetelor turistice vândute. O agenție care promovează vacanțe mai scumpe poate recupera investiția printr-un număr mai mic de contracte, în timp ce una care vinde predominant pachete accesibile are nevoie de mai multe rezervări.
Pentru același stand de 12 metri pătrați și o marjă ipotetică de 10%, pragul de rentabilitate se modifică în funcție de prețul pachetului:
| Valoarea unui pachet | Marjă de 10% | Rezervări necesare |
| 1.000 € | 100 € | 17 |
| 1.500 € | 150 € | 12 |
| 2.000 € | 200 € | 9 |
| 2.500 € | 250 € | 7 |
Calcule Adevărul Financiar pentru acoperirea exclusivă a investiției de 1.686 de euro.
Așadar, o agenție care promovează circuite externe, vacanțe exotice sau pachete pentru familii poate avea un avantaj în această simulare, dacă valoarea contractelor este mai ridicată și marja se menține. În schimb, în cazul unor produse turistice mai ieftine, numărul rezervărilor necesare crește.
Există însă și o altă variabilă: reducerile acordate clienților. O ofertă specială poate contribui la atragerea turiștilor și la încheierea mai rapidă a contractelor, dar, dacă reducerea este suportată parțial de agenție, suma care îi rămâne acesteia poate scădea.
Potrivit ANAT, discounturile promovate în perioada Târgului de Turism pot ajunge la 50-70% pentru anumite oferte, în funcție de campanie și de produsul turistic. Unele circuite beneficiază de reduceri de până la câteva sute de euro de persoană, în timp ce ofertele disponibile la standuri pot include discounturi de până la 50%.
De exemplu, la un pachet de 1.500 de euro, reducerea marjei de la 10% la 8% înseamnă că agenția are nevoie de 15 rezervări în loc de 12 pentru a-și acoperi costul standului.
Târgul de Turism nu înseamnă doar vânzări directe către turiști
Amploarea evenimentului este un alt argument pentru care agențiile aleg să participe la târgurile de turism. Potrivit prezentării comerciale a organizatorului, ediția din februarie 2026 a atras 25.000 de vizitatori, a reunit 154 de expozanți și a ocupat o suprafață expozițională de aproximativ 11.000 de metri pătrați. Participarea internațională a reprezentat 42%.
Nu toți vizitatorii vin la târg cu intenția de a cumpăra imediat o vacanță. Unii caută informații despre destinații, compară ofertele, discută cu operatorii sau își planifică sejururile pentru o perioadă ulterioară.
În plus, Târgul de Turism are și o componentă de business-to-business, nu doar de vânzare directă către public. Organizatorul prezintă evenimentul ca pe o platformă pentru dezvoltarea parteneriatelor între furnizorii internaționali, agențiile românești, lanțurile hoteliere și alți operatori din industrie.
Târgul de Turism se mută și online. Agențiile pot atrage clienți fără să plătească un stand
Participarea la Târgul de Turism nu presupune obligatoriu închirierea unui spațiu la Romexpo. Potrivit ANAT, numeroase agenții membre care nu au stand la ediția din noiembrie au lansat propriile campanii de tip Târg de Turism Online, cu oferte speciale disponibile pe platformele digitale sau direct în sediile lor.
Astfel, companiile pot profita de perioada în care interesul pentru vacanțe este stimulat prin campaniile de reduceri, fără să suporte neapărat costurile unei participări expoziționale. Diferența este importantă din perspectiva rentabilității: o agenție care își promovează ofertele online nu are de recuperat investiția în chiria și amenajarea unui stand, deși suportă, la rândul său, alte costuri de promovare și vânzare.
Rezervările de la târg nu înseamnă automat profit
Un alt aspect care trebuie luat în calcul este momentul în care se concretizează vânzarea. O persoană care solicită informații la stand nu reprezintă automat un client, iar un contract semnat nu înseamnă neapărat că agenția a recuperat imediat întreaga valoare a investiției.
Multe dintre vacanțele promovate la târg pot avea plecarea peste câteva luni. În acest caz, rezultatul comercial trebuie urmărit și după încheierea evenimentului, atunci când agenția poate evalua câte dintre discuțiile purtate s-au transformat în contracte efective.
Pentru o evaluare corectă, companiile trebuie să ia în calcul valoarea rezervărilor, marja rămasă după plata furnizorilor, eventualele reduceri și costurile operaționale generate de participare.
O agenție poate obține numeroase solicitări în timpul târgului, dar dacă acestea nu se concretizează în contracte sau dacă marja obținută este prea mică, investiția inițială nu va fi recuperată.
În aceeași măsură, o agenție care încheie mai puține contracte, dar pentru pachete cu o valoare mai ridicată, poate ajunge mai repede la pragul de rentabilitate.