România atrage puțini turiști străini, iar șederile sunt scurte. Turismul are nevoie de o strategie care să aducă încasări, nu doar vizibilitate
România are numeroase resurse turistice, dar nu reușește să le transforme într-o ofertă coerentă pentru piețele internaționale. Problema nu este doar lipsa promovării, ci și absența unei strategii care să stabilească ce produse turistice pot aduce cele mai mari venituri, cui trebuie vândute și cum pot fi transformate în sejururi și cheltuieli mai mari în economia locală. Gheorghe Fodoreanu, fost președinte ANAT și fondator al Comisiei de Incoming, susține că România trebuie să schimbe modul în care își gândește turismul: de la promovarea obiectivelor la vânzarea unor produse turistice capabile să genereze exporturi de servicii.
Fodoreanu atrage atenția că România nu are o ierarhie clară a produselor turistice în funcție de veniturile pe care le pot genera. În evaluarea sa, turismul de afaceri ar avea cel mai mare potențial comercial, urmat de turismul balnear și de circuitele culturale. Turismul individual și city-break-urile ar ocupa următoarele poziții, în timp ce litoralul, Delta Dunării și turismul montan ar avea, în prezent, o capacitate mai redusă de a atrage vizitatori străini.
Această clasificare este o evaluare profesională a lui Fodoreanu, nu un clasament rezultat din statistici oficiale. Tocmai aici se află una dintre problemele sectorului: datele publice nu permit o comparație completă între veniturile generate de turismul de afaceri, cel balnear, circuitele culturale sau vacanțele de agrement. România știe câți turiști ajung în structurile de cazare și câte nopți petrec, dar nu are o imagine suficient de detaliată asupra produselor care generează cele mai mari încasări.
În opinia fostului președinte ANAT, turismul de afaceri ar trebui să fie o prioritate, deoarece poate aduce vizitatori în afara sezonului de vacanță, prin conferințe, evenimente internaționale, întâlniri profesionale și manifestări culturale sau sportive. Dezvoltarea acestui segment depinde însă de conectivitate, infrastructură și capacitatea orașelor de a găzdui evenimente internaționale.
Turismul balnear reprezintă o altă oportunitate insuficient valorificată. România are resurse și baze de tratament, iar acest segment poate genera sejururi mai lungi și turiști care revin. Fodoreanu atrage însă atenția că oferta românească nu este suficient cunoscută în străinătate, inclusiv în rândul generațiilor mai tinere. Promovarea prin asociații medicale, clinici, operatori specializați și târguri dedicate ar putea contribui la atragerea unor noi categorii de clienți.
Circuitele culturale au, la rândul lor, potențialul de a distribui veniturile în mai multe regiuni. Mănăstirile din Bucovina și Maramureș, Transilvania, Delta Dunării, Transfăgărășanul sau Transalpina pot fi integrate în trasee comercializate de operatori internaționali. Pentru ca aceste destinații să devină produse vandabile, este nevoie însă de transport, cazare, ghidaj și servicii care să funcționeze împreună, nu doar de obiective turistice atractive.
Puțini turiști străini și sejururi scurte
Datele statistice arată dimensiunea problemei. În 2025, România a înregistrat aproximativ 13,9 milioane de sosiri în structurile de cazare, cu 2,4% mai puține decât în anul precedent. Turiștii străini au reprezentat numai 18,6% din totalul sosirilor și 17,9% din înnoptări. Durata medie a șederii lor a fost de 2,1 zile.
Așadar, România nu are doar o problemă de atragere a vizitatorilor internaționali, ci și una de prelungire a sejururilor și de creștere a cheltuielilor făcute de aceștia în țară. Gradul de ocupare netă a locurilor de cazare a fost de 29,8% în 2025, în scădere cu 1,1 puncte procentuale față de anul anterior.
Germania, Italia și Israel au fost principalele piețe de proveniență pentru turiștii străini cazați în România. Bucureștiul, Constanța și Brașovul au atras cele mai multe sosiri. Datele oferă indicii despre piețele și destinațiile care funcționează deja, dar nu arată ce tip de produs turistic a determinat călătoria și cât a cheltuit fiecare vizitator.
O altă perspectivă este oferită de balanța de plăți. Încasările României din categoria „călătorii”, care reflectă cheltuielile vizitatorilor străini în țară, au ajuns la 2,399 miliarde de euro în primul semestru din 2026, față de 2,191 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Creșterea de aproximativ 208 milioane de euro arată o evoluție pozitivă, dar indicatorul nu se referă exclusiv la vacanțe sau la pachetele vândute de agențiile de turism, ci la cheltuielile asociate deplasărilor internaționale.
Potrivit OECD, exporturile de servicii de călătorie au reprezentat 13,3% din totalul exporturilor românești de servicii în 2024. În același an, România a înregistrat 2,4 milioane de vizitatori internaționali care au înnoptat în unități de cazare comerciale, cu 13,8% mai mulți decât în 2023, dar încă sub nivelul de dinaintea pandemiei. Turismul a contribuit direct cu 2,4% la PIB în 2023 și a reprezentat 5,5% din ocuparea forței de muncă.
Promovare fără un bilanț clar al rezultatelor
Fodoreanu critică și modul în care România participă la târgurile internaționale de turism. În opinia sa, prezența la astfel de evenimente nu este suficientă dacă nu există o pregătire comercială înaintea târgului, întâlniri cu operatori relevanți și o activitate de urmărire a contactelor după încheierea evenimentului. Participarea trebuie să se transforme în parteneriate și contracte, nu doar în vizibilitate.
Un exemplu este participarea României la World Travel Market Londra, în noiembrie 2025. Standul național a avut 304 metri pătrați și a reunit 35 de co-expozanți, între care turoperatori, hoteluri, asociații de profil și autorități locale. Programul a inclus prezentări despre turism cultural, city-break-uri și segmentul MICE – întâlniri, stimulente, conferințe și expoziții.
Prezența la un târg important și numărul de participanți sunt însă indicatori de activitate, nu de eficiență economică. Pentru a evalua rezultatul investiției publice, ministerul ar trebui să publice câte întâlniri de afaceri au avut loc, câte contracte sau parteneriate au fost încheiate, câți turiști au fost aduși ulterior prin aceste contacte și ce venituri au generat. Fără un astfel de bilanț, nu se poate stabili dacă participarea la târguri produce vânzări suplimentare sau doar vizibilitate.
Promovarea internațională a României a primit o alocare mai mare în bugetul pentru 2026. Ministrul Economiei a anunțat în Parlament că suma pentru promovarea destinației a fost majorată de la aproximativ 2,2 milioane de euro la 4,5 milioane de euro. Cu tot cu creditele de angajament, ministerul a indicat un nivel de peste 20 de milioane de euro.
Majorarea vine după un an în care bugetul național pentru turism, incluzând programele de marketing și promovare, precum și pe cele pentru dezvoltarea destinațiilor și produselor turistice, a scăzut la 26,8 milioane de lei în 2025, de la 55 de milioane de lei în 2024, potrivit OECD. Sumele nu sunt direct comparabile cu alocarea anunțată pentru promovarea destinației în 2026, deoarece acoperă categorii bugetare diferite.
FPIOR: turismul are nevoie și de firme care să poată investi
Diagnosticul lui Fodoreanu privind lipsa unei strategii comerciale pentru incoming este completat de avertismentele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). Organizația atrage atenția că problemele de promovare nu pot fi separate de situația economică a hotelurilor, restaurantelor și celorlalte companii care furnizează serviciile turistice.
FPIOR susține că industria HoReCa are cu aproximativ 25.000 de angajați mai puțin față de 2024. Pe baza unui venit salarial mediu estimat la 500 de euro și a unor taxe și contribuții de aproximativ 300 de euro pentru fiecare angajat, federația calculează că bugetul public pierde circa 7,5 milioane de euro lunar, respectiv aproximativ 90 de milioane de euro anual. Valorile sunt estimări prezentate de organizația patronală, nu o evaluare independentă a impactului fiscal.
Federația a propus Guvernului un pachet de zece măsuri pentru perioada 2026–2029, dintre care cinci ar trebui aplicate, în opinia sa, în următoarele 90 de zile. Printre priorități se numără revenirea TVA pentru HoReCa la 9%, de la nivelul actual de 11%, cu menținerea cotei timp de cel puțin trei ani, relansarea voucherelor de vacanță și lansarea unui program de finanțare dedicat industriei, de tip „IMM Invest Ospitalitate”.
Pachetul mai include eșalonarea pe maximum 36 de luni a datoriilor fiscale pentru firmele viabile și reducerea contribuțiilor sociale pentru primii 4.000–5.000 de lei din salariul brut al angajaților din domeniile CAEN 55 și 56. Alte propuneri vizează garanții de stat de 80–90% pentru credite, facilități fiscale pentru investițiile în modernizare și eficiență energetică, finanțarea formării profesionale și introducerea unei autorizații unice pentru operatorii HoReCa.
O altă solicitare este relansarea voucherelor de vacanță, cu o valoare anuală de minimum 1.600–2.000 de lei și o bonificație de 20% pentru utilizarea lor în extrasezon, între octombrie și mai. FPIOR argumentează că stimularea cererii în lunile cu ocupare redusă ar ajuta hotelurile și restaurantele să funcționeze mai constant, cu efecte asupra furnizorilor locali și a veniturilor fiscale.
Propunerile sunt revendicări ale patronatelor, nu măsuri adoptate de Guvern. Ele arată însă că discuția despre competitivitatea turismului nu poate fi separată de capacitatea companiilor de a păstra personalul, de a moderniza unitățile și de a susține investiții. Promovarea externă poate aduce turiști, dar nu rezolvă lipsa personalului calificat, costurile de operare sau instabilitatea fiscală.
România are nevoie de o strategie măsurabilă
Strategia națională de turism 2023–2035 urmărește dezvoltarea și promovarea unor produse precum turismul rural, cultural, balnear și ecoturismul. OECD arată însă că finanțarea națională pentru turism a scăzut în 2025, iar dezvoltarea destinațiilor și a organizațiilor de management al destinației rămâne o prioritate. În 2025, România avea 36 de astfel de organizații certificate, la nivel regional, județean și local.
Problema nu este doar cât cheltuiește statul pentru promovare, ci și cum leagă această promovare de oferta concretă a destinațiilor și de rezultatele comerciale. O strategie eficientă ar trebui să stabilească piețele prioritare, produsele care pot fi vândute acolo și indicatorii prin care este măsurat succesul: turiști străini atrași, înnoptări, durata medie a șederii, cheltuiala medie, veniturile din servicii de călătorie și contractele obținute în urma târgurilor.
În același timp, măsurile de sprijin pentru companii ar trebui evaluate prin efectele lor asupra investițiilor, ocupării și calității serviciilor, nu doar prin reducerea imediată a taxelor. FPIOR cere Guvernului să calculeze impactul fiscal net al propunerilor sale, inclusiv costul economic al inacțiunii. O astfel de evaluare ar permite compararea costului facilităților cu eventualele venituri păstrate prin menținerea firmelor și a locurilor de muncă.
Turismul românesc nu duce lipsă de atracții, ci are nevoie să transforme aceste resurse în produse competitive, ușor de cumpărat și adaptate cererii externe. Iar pentru ca această transformare să se întâmple, promovarea trebuie dublată de companii capabile să investească, să păstreze personalul și să ofere servicii la standardele așteptate de turiștii internaționali.