România vrea mai mulți turiști străini. ANAT cere 30 de milioane de euro anual pentru promovare

România ar putea înregistra o creștere de 82% a înnoptărilor turiștilor străini până în 2036, aproape dublă față de media europeană estimată la 42%. Pentru a valorifica această oportunitate, industria turismului cere o strategie de promovare pe termen lung, un buget anual de cel puțin 30 de milioane de euro și conectarea operatorilor români la marile rețele internaționale de distribuție. 

România mizează pe turismul rural și pe atragerea turiștilor străini. Foto: Ovidu Oprea

România are perspectiva unei creșteri importante a numărului de nopți petrecute de turiștii străini în unitățile de cazare, potrivit unui raport realizat pe baza prognozelor Tourism Economics, la solicitarea grupului hotelier Accor. Estimarea pentru perioada 2026-2036 este de 82%, comparativ cu o creștere medie de 42% la nivel european.

Datele prezentate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în raportul „Tourism Trends and Policies 2026” arată că turismul a contribuit direct cu 2,4% la Produsul Intern Brut al României în 2023, echivalentul a 38,6 miliarde de lei. În același an, sectorul asigura 5,5% din totalul locurilor de muncă, respectiv aproximativ 364.200 de posturi.

Pentru ca perspectivele de creștere să se transforme în încasări, România are nevoie nu doar de promovare, ci și de o ofertă accesibilă turiștilor străini, de investiții și de o mai bună conectare la piața internațională. Acestea sunt câteva dintre direcțiile prezentate de Adrian Voican, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), la târgul World Travel Market (WTM) de la Londra.

Promovarea României trebuie susținută printr-un buget predictibil

Una dintre principalele solicitări ale industriei este elaborarea unei strategii de promovare care să urmărească obiective pe termen lung. Adrian Voican consideră că România trebuie să își stabilească o viziune pentru cel puțin zece ani, însoțită de finanțare multianuală și campanii realizate de profesioniști cu experiență internațională.

Reprezentantul ANAT propune alocarea a minimum 30 de milioane de euro anual pentru promovarea turismului românesc. Banii ar trebui gestionați predictibil, astfel încât campaniile să poată fi planificate din timp și să nu depindă de bugete aprobate după începerea anului.

„Avem nevoie de minim 30 de milioane de euro anual pe promovare, gestionați multi anual, predictibil, nu cu bugete făcute pe genunchi după 1 ianuarie, doar pe un an, și după ce marile târguri internaționale au pornit deja”, a declarat Adrian Voican.

Acesta consideră că România ar trebui să contracteze companii specializate în branding, relații publice internaționale și marketing, care au derulat campanii pentru alte destinații turistice și pot lucra cu obiective și rezultate asumate.

Bugetul național pentru turism a scăzut însă de la 55 de milioane de lei în 2024 la 26,8 milioane de lei în 2025, potrivit raportului OCDE. Diminuarea este de aproximativ 51%. Sumele includ programe de marketing și promovare, dar și măsuri destinate dezvoltării destinațiilor și produselor turistice.

Adrian Voican spune că industria își propune să ajungă la zece milioane de turiști străini și la venituri de aproximativ 40 de miliarde de euro, echivalentul a 10% din PIB. 

România trebuie să ajungă în ofertele agențiilor internaționale

O altă problemă semnalată de vicepreședintele ANAT este accesul limitat al operatorilor români la marile rețele internaționale de distribuție.

Potrivit acestuia, România are nevoie de tehnologia necesară pentru a conecta agențiile și furnizorii locali la marii distribuitori mondiali de servicii turistice. Astfel, un turist care află despre destinațiile românești printr-o campanie de promovare ar trebui să poată găsi și rezerva o ofertă prin intermediul agențiilor pe care le utilizează în mod obișnuit.

„Turiștii englezi trebuie nu doar să audă de România și să își dorească să o viziteze, ci trebuie să și găsească oferte reale în agențiile de unde își cumpără frecvent vacanțele. Ori asta lipsește aproape cu desăvârșire”, a transmis Adrian Voican, pentru „Adevărul Financiar”.

Acesta compară situația cu industria petrolieră, unde existența resurselor și capacitatea de producție nu sunt suficiente dacă acestea nu sunt conectate la marile centre de distribuție. În turism, susține reprezentantul ANAT, promovarea trebuie însoțită de accesul la rețelele prin care sunt comercializate vacanțele.

Agențiile de incoming au nevoie de măsuri de sprijin

O altă direcție indicată de industrie este dezvoltarea turismului de incoming, prin care agențiile atrag vizitatori din alte țări și organizează sejururile acestora în România.

Adrian Voican susține că numai aproximativ 3% dintre agențiile de turism din România desfășoară activități de incoming, pe care le consideră dificile și riscante. Din acest motiv, ANAT cere politici publice care să stimuleze agențiile să aducă turiști străini.

Printre măsurile readuse în discuție se află prima de incoming, un mecanism de sprijin despre care reprezentantul asociației afirmă că a funcționat pentru o perioadă scurtă în 2022, după care a fost eliminat.

Industria solicită în același timp măsuri pentru susținerea turismului intern. Potrivit lui Adrian Voican, acesta reprezintă aproximativ 80% din activitatea turistică din România.

Dezvoltarea ambelor segmente ar putea susține activitatea hotelurilor, restaurantelor, transportatorilor și a altor operatori locali. În cazul incoming-ului, cheltuielile turiștilor străini se adaugă veniturilor generate de piața internă.

Ce măsuri anunță noul ministru al Turismului

Dezvoltarea turismului românesc și atragerea vizitatorilor străini au fost discutate și la târgul World Travel Market de la Londra, unde a participat ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir.

Oficialul a recunoscut că turismul nu și-a valorificat suficient potențialul și a spus că dorește să stimuleze industria prin politicile economice ale statului.

„Îmi doresc foarte tare să impulsionăm prin tot ceea ce ține de politica economică a României această industrie. Este adevărat, ea a fost lăsată undeva mai la coadă. Îmi doresc foarte tare să atragem cât mai mulți investitori și cât mai mulți turiști să viziteze România”, a declarat Daniel Zamfir.

Ministrul a făcut referire la rezultatele unor state din regiune, precum Bulgaria, Slovenia și Ungaria, despre care a spus că atrag mai mulți turiști decât România, deși țara noastră dispune de resurse turistice importante.

Acesta a vorbit și despre necesitatea unei participări mai consistente a României la târgurile internaționale de profil și despre încurajarea investițiilor în infrastructura turistică. De asemenea, a susținut dezvoltarea turismului intern și a spus că ministerul este deschis propunerilor venite din partea comunităților românești din străinătate.

România atrage mult mai puțini turiști străini decât Bulgaria și Ungaria

Comparația cu alte destinații europene arată mai clar dimensiunea decalajului. Deși numărul total al înnoptărilor din România a fost în 2025 ușor mai mare decât cel din Bulgaria, diferența apare atunci când sunt analizate separat nopțile petrecute de vizitatorii străini.

În România, aproximativ 82% dintre înnoptări au fost generate de turiștii autohtoni. În Bulgaria, ponderea vizitatorilor străini a depășit 55%, în Ungaria a fost de aproape 49%, iar în Grecia aproape 84% dintre înnoptări au provenit de la turiști internaționali.

Totuși, datele arată și o evoluție pozitivă pentru piața românească: înnoptările vizitatorilor străini au crescut cu 7,9% în 2025 față de anul anterior, peste ritmul înregistrat în Bulgaria, de 6,8%, în Ungaria, de 6,3%, și în Grecia, de 2,2%. Creșterea vine însă de la o bază mult mai redusă.

Evoluția totală a turismului a fost mai slabă. Potrivit Eurostat, în prima jumătate a anului 2026, numărul înnoptărilor în structurile de cazare din România a scăzut cu 6,7% față de perioada similară din 2025, în timp ce la nivelul Uniunii Europene a crescut cu 1,7%.

Câte înnoptări au avut turiștii străini în România și în alte țări europene

Sursa: Eurostat, Tourism statistics - annual results for the accommodation sector, datele pentru 2025, tabelul privind înnoptările în funcție de originea turistului.

Strategia pentru turism vizează și destinațiile locale

Dezvoltarea turismului nu depinde numai de atragerea vizitatorilor străini, ci și de diversificarea ofertei și de o mai bună administrare a destinațiilor. Strategia națională de dezvoltare a turismului 2023-2035, elaborată cu sprijinul Băncii Mondiale, urmărește valorificarea potențialului turistic al României și dezvoltarea unor segmente precum turismul rural, cultural, balnear și ecoturismul.

În acest proces, organizațiile de management al destinațiilor (OMD) au un rol important, fiind responsabile de coordonarea promovării și dezvoltării turistice la nivel local, județean și regional.

Potrivit raportului OCDE, România avea 36 de organizații de management al destinațiilor certificate: una regională, nouă județene și 26 locale.

Aceste structuri pot contribui la colaborarea dintre autorități și operatorii privați, la promovarea comună a atracțiilor și la dezvoltarea unor produse turistice adaptate cererii. Printre direcțiile urmărite de strategia națională se numără și valorificarea patrimoniului cultural și natural, dezvoltarea destinațiilor balneare și susținerea ecoturismului.

În paralel, participarea la târgurile internaționale, finanțarea promovării și conectarea la rețelele de distribuție pot ajuta România să transforme interesul turiștilor străini în rezervări.