Voucherele de vacanță pierd teren. Ce înseamnă scăderea decontărilor pentru turismul românesc
Voucherele de vacanță au devenit un subiect important pentru industria turismului, în condițiile în care costurile operatorilor au crescut, iar turiștii sunt mai atenți la prețurile pachetelor.
Valoarea decontărilor prin acest mecanism a scăzut cu aproximativ 61,5% în primele cinci luni din 2026, comparativ cu perioada similară din 2025, potrivit datelor centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) pe baza informațiilor Ministerului Finanțelor.
În paralel, Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) susține continuarea programului de vouchere după 2026 și propune măsuri pentru dezvoltarea turismului, inclusiv promovarea României pe piețele externe și un cadru fiscal mai predictibil.
Adrian Voican, vicepreședinte ANAT, susține că reducerea numărului de vouchere disponibile în piață are loc într-un moment în care unitățile turistice se confruntă cu cheltuieli mai mari, de la alimente și energie până la salarii, taxe și servicii. În același timp, operatorii trebuie să țină cont de bugetele turiștilor, care limitează posibilitatea de a transfera toate aceste costuri în prețurile ofertelor.
Costurile cresc, dar turiștii sunt mai atenți la preț
Cheltuielile hotelierilor sunt și mai ridicate în perioadele de sărbători, când pachetele includ mese festive, artiști, programe de divertisment, activități pentru copii și alte servicii speciale. În aceste condiții, operatorii trebuie să găsească un echilibru între costurile de organizare și prețurile pe care clienții sunt dispuși să le plătească.
„Costurile industriei au crescut: alimente, energie, salarii, taxe și servicii. La pachetele de sărbători se adaugă costurile meselor festive, artiștilor, entertainmentului, activităților pentru copii și ale tuturor serviciilor speciale de Crăciun și Revelion. În același timp, piața nu permite creșteri nelimitate. Puterea de cumpărare este sub presiune, iar hotelierii știu că turistul român este mult mai atent la preț”, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT.
ANAT cere prelungirea programului până în 2031
ANAT solicită noului Guvern și Parlamentului prelungirea cu încă cinci ani a cadrului legislativ privind voucherele de vacanță, pentru perioada 2027–2031. Asociația cere și actualizarea valorii acestora în sectorul public, până la aproximativ 1.000 de lei pentru fiecare angajat eligibil.
„În sectorul public, o indexare cel puțin cu inflația ultimilor doi ani ar putea duce valoarea spre 1.000 de lei pentru fiecare angajat eligibil”, a susținut Adrian Voican.
Pentru angajatorii din mediul privat, ANAT consideră necesară introducerea unui stimulent fiscal care să încurajeze acordarea voucherelor de vacanță.
Reprezentantul asociației argumentează că banii utilizați prin acest mecanism sunt cheltuiți în România și susțin activitatea hotelurilor, pensiunilor, agențiilor de turism și a restaurantelor. În plus, el consideră că voucherele contribuie la menținerea locurilor de muncă și la fiscalizarea industriei.
„Voucherele nu trebuie privite doar ca o cheltuială. Ele sunt și un instrument de politică economică: stimulează consumul intern, fiscalizează turismul și îi încurajează pe români să își petreacă vacanțele în propria țară”, a adăugat Adrian Voican.
Hotelierii cer continuitate și măsuri pentru dezvoltarea turismului
Necesitatea continuării programului voucherelor apare și în lista de priorități prezentată de Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), într-un comunicat din 27 octombrie 2026. Organizația susține menținerea mecanismului după 2026 și a facilităților care încurajează angajatorii privați să acorde astfel de beneficii.
FIHR consideră că voucherele pot susține cererea internă și accesul la vacanțe, ca măsură complementară promovării și dezvoltării ofertei turistice.
Federația propune, în același timp, șase direcții de acțiune pentru următorii trei-cinci ani: promovarea României pe piețele externe, digitalizarea raportărilor turistice, predictibilitatea fiscală, organizarea flexibilă a muncii, susținerea investițiilor și coordonarea dezvoltării destinațiilor turistice.
Potrivit FIHR, aceste măsuri ar putea ajuta operatorii să își planifice investițiile pe termen lung, să atragă mai mulți turiști străini și să dezvolte activitatea în mai multe perioade ale anului.
Turismul internațional crește, dar deficitul rămâne ridicat
Datele prezentate de FIHR arată că încasările României din categoria „turism-călătorii” din străinătate au ajuns la aproximativ 3,7 miliarde de euro în primele opt luni din 2026, în creștere cu 13,5% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor provizorii ale Băncii Naționale a României.
În același interval, plățile pentru turism și călătorii în străinătate au însumat aproximativ 6,7 miliarde de euro. Diferența dintre încasări și plăți a generat un deficit de aproape 2,98 miliarde de euro, cu 1,1% mai mic decât în perioada similară a anului precedent.
Tot potrivit FIHR, turiștii străini au reprezentat 18% din înnoptările înregistrate în structurile de cazare din România în perioada ianuarie-august 2026. Numărul înnoptărilor acestora a crescut cu 10,4% față de primele opt luni din 2025, iar durata medie a șederii a fost de 2,1 zile.