Site-urile false care copiază magazinele online, capcană de Black Friday

Site-urile false care copiază numele, siglele și produsele unor magazine cunoscute au devenit o problemă tot mai vizibilă în perioada reducerilor. Înainte de Black Friday, Bebe Tei și Musette au atras atenția asupra paginilor care folosesc identitatea brandurilor pentru a-i convinge pe cumpărători să plaseze comenzi sau să introducă date bancare. Fenomenul apare într-un moment în care comerțul electronic din România continuă să crească, iar riscurile de fraudă se extind odată cu numărul tranzacțiilor online.

Site-urile false copiază identitatea vizuală a unor magazine cunoscute pentru a atrage cumpărători. Foto: arhivă

Reprezentanții Bebe Tei au transmis că au observat o creștere a numărului de site-uri false care încearcă să profite de perioada promoțiilor și au precizat că singurul magazin online oficial este bebetei.ro. În cazul Musette, DNSC a semnalat apariția unor pagini care copiază numele, logo-ul și produsele brandului, astfel încât utilizatorii să creadă că se află pe site-ul original.

Metoda nu se limitează la copierea unei pagini de internet. Infractorii pot promova site-urile prin reclame pe rețelele sociale, pot folosi adrese asemănătoare cu cele oficiale și pot afișa reduceri foarte mari pentru a determina cumpărătorii să ia decizii rapide. Ulterior, aceștia riscă să plătească pentru produse care nu vor fi livrate sau să își expună datele personale și bancare.

Pe 28 octombrie, DNSC, Poliția Română și Asociația Română a Băncilor au avertizat că fraudele pot începe inclusiv de la mesaje despre colete nelivrate, adrese incomplete sau rambursări fictive. Problema nu se oprește însă la banii pierduți de victime. 

Fraudele și tentativele de fraudă raportate la DNSC au crescut cu 91%

Datele Directoratului Național de Securitate Cibernetică arată o creștere semnificativă a incidentelor asociate fraudelor online. În 2025, instituția a înregistrat 3.937 de incidente de fraudă și tentativă de fraudă, cu 91% mai multe decât în anul precedent, când au fost raportate 2.061 de astfel de situații.

Totodată, incidentele de phishing au ajuns la 4.975, în creștere cu 70,6% față de 2024. Și compromiterea conturilor a înregistrat un avans important, de 353%, până la 1.125 de incidente. DNSC a asociat evoluția cu profesionalizarea campaniilor de fraudă, diversificarea canalelor de comunicare și folosirea tot mai frecventă a instrumentelor de inteligență artificială.

Situația ar putea fi și mai complicată în acest an. Dan Cîmpean, directorul general al DNSC, a declarat pe 30 octombrie, la Radio România Actualități, că în prima jumătate a anului 2026 au fost raportate la instituție mai multe fapte ilegale decât în întreg anul 2025. Oficialul a avertizat că infractorii folosesc inclusiv inteligența artificială pentru a-și perfecționa metodele de înșelăciune.

Un alt indicator al expunerii utilizatorilor vine dintr-un studiu publicat de ANCOM pe 2 noiembrie. Potrivit cercetării, 65% dintre respondenți au întâlnit în ultimele 12 luni cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător în mediul online. De asemenea, 33% au identificat conturi false și cazuri de impersonare a unor persoane sau instituții, în timp ce 31% au fost vizați de tentative de phishing. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.450 de persoane de peste 14 ani.

Cât pot pierde cumpărătorii și cine suportă paguba

Pentru un client care ajunge pe un magazin online clonat, prima pierdere este, de regulă, suma achitată pentru o comandă care nu va mai ajunge la destinație. Riscul poate fi însă mai mare atunci când pagina falsă este construită pentru colectarea datelor bancare. Informațiile introduse de cumpărător pot fi folosite ulterior pentru alte tentative de fraudă sau pentru accesarea unor conturi.

Recuperarea banilor nu este automată în toate situațiile. Legea 209/2019 privind serviciile de plată prevede că, în cazul unei operațiuni neautorizate, banca trebuie să ramburseze suma fără întârziere, cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare de la constatarea sau notificarea operațiunii, cu anumite excepții prevăzute de lege. Situația este însă diferită atunci când clientul a inițiat și a confirmat personal plata pe un site fals, fiind indus în eroare cu privire la identitatea comerciantului.

În aceste cazuri, cumpărătorul trebuie să contacteze imediat banca și să solicite verificarea posibilităților de contestare a tranzacției. Dacă a introdus datele cardului pe o pagină suspectă, este important să ceară și măsurile necesare pentru securizarea contului. Recuperarea prejudiciului depinde de circumstanțele tranzacției și de verificările efectuate.

O problemă este că datele publice disponibile nu permit stabilirea unei sume totale pierdute de români exclusiv prin intermediul site-urilor care imită magazinele cunoscute. Cifrele DNSC includ mai multe tipuri de fraude și tentative de fraudă, nu doar comenzile plasate pe pagini comerciale false. 

Comercianții pierd bani și încrederea clienților

Fraudele de acest tip pot avea efecte și asupra companiilor ale căror branduri sunt copiate. Chiar dacă banii ajung la autorii site-urilor false și nu la comerciantul legitim, acesta din urmă poate suporta consecințele în relația cu propriii clienți.

O persoană care plătește pentru un produs pe o pagină falsă poate ajunge să asocieze experiența negativă cu magazinul real, mai ales dacă site-ul clonat reproduce fidel identitatea vizuală a acestuia. Încrederea pierdută se poate traduce în comenzi abandonate, scăderea vânzărilor și mai multe solicitări adresate serviciilor de relații cu clienții.

În plus, companiile trebuie să identifice paginile frauduloase, să le raporteze platformelor și să solicite eliminarea lor. Monitorizarea domeniilor, verificarea reclamelor care folosesc numele brandului și eventualele demersuri juridice pot genera cheltuieli suplimentare pentru departamentele de securitate, marketing și juridic.

Importanța încrederii este subliniată și de Asociația Română a Magazinelor Online.

„Comerțul online a devenit parte din viața de zi cu zi a românilor, dar următoarea etapă de creștere depinde și de încredere. Oamenii trebuie să știe de la cine cumpără, cât plătesc și ce soluții au atunci când apare o problemă. Pentru comercianți, este la fel de important să înțeleagă cum se aplică regulile în situațiile concrete cu care se confruntă. Acesta este obiectivul workshopului organizat împreună cu ANPC: un dialog practic, care să ajute magazinele online să respecte drepturile consumatorilor și să ofere servicii mai bune”, a declarat Cristian Pelivan, director executiv al ARMO.

Comerțul online din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro

Potrivit European E-Commerce Report 2026, valoarea comerțului electronic din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro în 2025, cu 10% peste nivelul din anul precedent. Suma include atât produsele, cât și serviciile cumpărate online.

Comparativ cu 2021, când sectorul era evaluat la 6,1 miliarde de euro, piața și-a mai mult decât dublat valoarea în patru ani. Pentru 2026, estimarea prezentată de ARMO indică o creștere până la 13,5 miliarde de euro.

Cum pot fi recunoscute magazinele online false

DNSC recomandă verificarea adresei complete a site-ului înainte de introducerea datelor personale sau bancare. O pagină care folosește sigla și fotografiile unui magazin cunoscut nu este neapărat una autentică, iar diferențele din numele domeniului pot fi greu de observat la prima vedere.

Cumpărătorii sunt sfătuiți să acceseze magazinele prin introducerea manuală a adresei oficiale sau prin aplicațiile publicate de comercianți și să verifice identitatea companiei, datele de contact și condițiile de livrare și retur. Prețurile neobișnuit de mici și ofertele care impun plata imediată ar trebui tratate cu prudență.

De asemenea, prezența protocolului HTTPS nu garantează că un site este legitim.

„Instrumentele de inteligență artificială pot fi folosite pentru a genera texte și materiale vizuale convingătoare. Absența greșelilor gramaticale, un logo familiar sau aspectul profesionist al unei pagini nu confirmă autenticitatea acesteia”, au atras atenția reprezentanții DNSC.

În cazul în care au fost introduse date bancare pe un site suspect sau au fost observate tranzacții necunoscute, utilizatorii trebuie să contacteze imediat banca prin canalele oficiale, să păstreze dovezile și să sesizeze Poliția. Tentativele de fraudă pot fi raportate și către DNSC, la numărul 1911 sau prin platforma PNRISC.