Securitatea cibernetică, mai scumpă în 2027. De ce bugetele mai mari nu garantează protecția companiilor
Companiile din Europa Centrală și de Est intenționează să aloce bugete mai mari pentru securitatea cibernetică în 2027, însă indicatorii privind guvernanța și pregătirea pentru incidente rămân sub media globală. Potrivit ediției 2027 a studiului PwC Global Digital Trust Insights, 74% dintre companiile din regiune estimează că își vor majora bugetele de securitate cibernetică, comparativ cu 84% la nivel global. În același timp, 11% anticipează reduceri ale acestor bugete, față de 4% la nivel mondial.
Diferențele se observă și în implicarea conducerii. Doar 24% dintre liderii din Europa Centrală și de Est sunt pe deplin de acord că riscul cibernetic se află permanent pe agenda consiliului de administrație, comparativ cu 47% la nivel global.
Planurile de continuitate, un punct vulnerabil
Doar 22% dintre companiile din regiune au planuri de continuitate operațională complet formalizate, care tratează explicit riscurile cibernetice, față de 39% la nivel global. Cele mai multe organizații se află încă în etapa de elaborare a acestor planuri sau se bazează pe măsuri informale.
Companiile din Europa Centrală și de Est se situează, de asemenea, sub media globală în toate cele șapte măsuri de gestionare a riscurilor legate de date analizate în studiu, de la clasificarea informațiilor până la controlul acestora pe întregul ciclu de viață.
Un incident informatic poate afecta accesul la date, procesarea comenzilor, livrările și furnizarea serviciilor. Planurile de continuitate stabilesc procedurile prin care o organizație își poate menține sau relua activitatea în cazul întreruperii sistemelor.
Inteligența artificială, prioritate pentru investiții
Inteligența artificială este principala prioritate atunci când companiile din regiune își stabilesc bugetele de securitate cibernetică. Totuși, atacurile care vizează sistemele AI reprezintă amenințarea pentru care respondenții se simt cel mai puțin pregătiți.
Doar 11% dintre liderii din regiune ar permite agenților AI să acționeze complet autonom, fără aprobare umană, față de 22% la nivel global. Abordarea preferată este cea în care sistemele recomandă acțiuni, iar o persoană aprobă fiecare pas.
Fiabilitatea tehnologiei și lipsa competențelor de supraveghere și guvernanță a inteligenței artificiale sunt principalele obstacole menționate de respondenți. În regiune, 46% indică lipsa acestor competențe, o proporție mai mare decât la nivel global.
Investițiile în instrumente bazate pe AI și în pregătirea angajaților care le utilizează reprezintă, potrivit studiului, principala strategie a companiilor din regiune pentru dezvoltarea și păstrarea specialiștilor în securitate cibernetică.
Modernizarea infrastructurii și gestionarea incidentelor
Modernizarea infrastructurii de securitate cibernetică este principalul factor care influențează bugetele companiilor din Europa Centrală și de Est. La nivel global, pe primul loc se află protecția datelor.
Companiile din regiune își ajustează strategiile și în ceea ce privește asigurările cibernetice, răspunsul la incidente și planurile de gestionare a crizelor. Asigurările cibernetice pot acoperi anumite pierderi asociate incidentelor, în funcție de condițiile poliței, dar nu înlocuiesc măsurile de prevenție și procedurile de răspuns.
Riscurile pot apărea și prin intermediul furnizorilor externi de servicii IT, al aplicațiilor și al infrastructurilor digitale de care depind companiile. Un furnizor compromis poate afecta organizațiile care îi utilizează serviciile sau îi acordă acces la sisteme și informații.
Raportul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), Threat Landscape 2026, publicat în septembrie 2026, identifică ransomware-ul printre amenințările cu impact imediat major. Raportul analizează incidentele și amenințările cibernetice observate în perioada ianuarie-decembrie 2025.
Cadrul NIS2 în România
Directiva europeană NIS2 urmărește consolidarea securității rețelelor și a sistemelor informatice. Pentru entitățile care intră în domeniul său de aplicare, cadrul prevede cerințe privind gestionarea riscurilor de securitate cibernetică și raportarea incidentelor, în condițiile legislației aplicabile.
Obligațiile diferă în funcție de categoria entității și de criteriile prevăzute de cadrul legal. Companiile vizate trebuie să acorde atenție măsurilor de securitate, responsabilităților interne și procedurilor de gestionare a incidentelor.