Capitalul românesc caută drumul spre Bursă. Cum încearcă alte țări să atragă economiile către companii

Președintele Nicușor Dan vrea ca economiile românilor să ajungă la companiile românești. Grecia și Polonia oferă două modele diferite. Datele din 2025 arată însă că dezvoltarea pieței de capital nu depinde doar de dimensiunea bursei, ci și de capacitatea companiilor de a atrage bani noi de la investitori.

Economiile românilor ar trebui să ajungă la companiile românești Foto: arhivă

Pe 9 octombrie, la Palatul Cotroceni, s-au așezat la aceeași masă reprezentanți ai băncii centrale, autorității de supraveghere, Ministerului Finanțelor, Bursei de Valori București, administratorilor de pensii, asigurătorilor, băncilor și Parlamentului.

Subiectul nu a fost deficitul sau coaliția, ci o întrebare pe care România o discută de trei decenii: cum pot ajunge mai multe dintre economiile populației la companiile care au nevoie de finanțare?

Administrația Prezidențială propune un grup de lucru dedicat pieței de capital, coordonat de consilierul economic Radu Burnete. Agenda cuprinde șase domenii: legislația pieței, fiscalitatea, fondurile de private equity și venture capital, banca de dezvoltare, activele digitale și supravegherea. Obiectivul anunțat este ca primele rezultate să fie vizibile până în primăvară.

Piața locală are deja dimensiuni importante. Potrivit raportului anual al Bursei de Valori București, capitalizarea companiilor listate a ajuns la 537,9 miliarde de lei la sfârșitul lui 2025, în creștere cu 48% față de anul anterior. Valoarea totală a tranzacțiilor cu instrumente financiare pe piețele administrate de BVB a fost de 43,6 miliarde de lei, cu 18% peste nivelul din 2024.

Numărul investitorilor a ajuns la 285.582 la sfârșitul anului, potrivit statisticilor Fondului de Compensare a Investitorilor citate de BVB. Nivelul era cu 26% mai mare decât în decembrie 2024 și de aproximativ patru ori peste cel de acum cinci ani.

Aceste cifre arată extinderea pieței și creșterea participării investitorilor. Pentru a evalua însă cât capital nou ajunge la companii, trebuie analizate separat ofertele publice inițiale, majorările de capital și emisiunile de obligațiuni.

„Să-l punem la lucru”

Teza lui Radu Burnete este că România dispune de capital autohton acumulat în bănci, fonduri de pensii, companii de asigurări și afaceri construite de antreprenori locali.

„Avem, în sfârșit, capital românesc. Să-l punem la lucru”, își rezumă Burnete argumentul.

Un indicator al resurselor disponibile este sistemul de pensii private. La sfârșitul lui 2025, activele totale ale fondurilor de pensii private din România au ajuns la aproximativ 209 miliarde de lei, în creștere cu 34% față de anul anterior. Din această sumă, 201,6 miliarde de lei reveneau Pilonului II, iar 7,42 miliarde de lei Pilonului III, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară publicate de Agerpres.

Fondurile de pensii sunt investitori instituționali cu un orizont de investiții pe termen lung. Sumele administrate nu pot fi direcționate integral către companii românești: investițiile trebuie să respecte regulile aplicabile, limitele de risc și obligațiile administratorilor față de participanți.

În 2025, piața principală a BVB a înregistrat oferte publice inițiale în valoare de aproximativ 1,97 miliarde de lei, potrivit datelor citate în raportările pieței. Această cifră trebuie privită separat de valoarea totală a tranzacțiilor, deoarece ofertele publice și majorările de capital pot aduce resurse noi emitenților, în timp ce tranzacțiile obișnuite presupun, de regulă, schimbul de acțiuni deja existente între investitori.

Grupul de la Cotroceni are, prin urmare, de abordat atât accesul investitorilor la bursă, cât și decizia companiilor de a se lista și de a atrage finanțare prin piața de capital.

Atena: revenire susținută de reforme și de finanțare nouă

Grecia oferă un exemplu de revenire a unei piețe de capital după o perioadă de criză severă. Redresarea bursei de la Atena a fost însoțită de schimbări în sectorul financiar, de îmbunătățirea condițiilor de tranzacționare și de interesul crescut al investitorilor internaționali.

În 2025, indicele general al bursei de la Atena a crescut cu 44,3%, iar capitalizarea medie a pieței a ajuns la 128,3 miliarde de euro, cu 28,7% peste nivelul din 2024. Valoarea tranzacțiilor a crescut cu 57,4%, până la 54,3 miliarde de euro.

Mai relevant pentru finanțarea companiilor este capitalul atras efectiv. În 2025, piața elenă a atras aproximativ 2,5 miliarde de euro prin majorări de capital, oferte publice inițiale și emisiuni de obligațiuni. Din această sumă, 911 milioane de euro au provenit din majorări de capital cu drepturi de preferință pentru acționari, 225 de milioane de euro din oferte publice inițiale, iar 1,39 miliarde de euro din emisiuni de obligațiuni, potrivit raportului anual al Athens Exchange.

Structura finanțării este importantă. O ofertă publică inițială permite unei companii să intre pe bursă și să atragă capital, iar o majorare de capital îi poate furniza resurse suplimentare unei companii deja listate. Obligațiunile oferă finanțare prin împrumut, care trebuie rambursat conform condițiilor emisiunii.

Grecia a modificat și regimul fiscal aplicabil pieței de capital. Legea 5193/2025 a redus de la 15% la 5% impozitul aplicat dobânzilor obținute de persoanele fizice rezidente fiscal în Grecia din obligațiuni corporative listate. Totodată, pentru costurile de listare ale întreprinderilor foarte mici, mici și mijlocii, legea prevede o deducere fiscală majorată, cu un plafon al beneficiului de 200.000 de euro.

Un alt pas a fost integrarea bursei elene în grupul paneuropean Euronext, care a preluat controlul asupra operatorului pieței de la Atena. Integrarea oferă acces la o infrastructură comună și la o rețea mai largă de investitori.

În privința statutului internațional, reclasificarea Greciei de către STOXX ca piață dezvoltată a intrat în vigoare în septembrie 2026. MSCI a anunțat separat că reclasificarea indicilor săi pentru Grecia este programată pentru mai 2027. Aceste schimbări pot influența alocările fondurilor care urmăresc indicii bursieri, dar nu garantează un anumit volum al intrărilor de capital.

Varșovia: economisire prin angajator și stimulente fiscale

Polonia a urmărit dezvoltarea pieței de capital atât printr-o strategie națională, cât și prin instrumente care încurajează investițiile populației.

Unul dintre acestea este PPK, sistemul de planuri de capital prin angajator, bazat pe înscriere automată și contribuții din partea angajatului și angajatorului, completate de contribuții ale statului. Participanții se pot retrage din program.

La 31 decembrie 2025, PPK avea active de 45,06 miliarde de zloți și 4,12 milioane de participanți. Rata de participare era de 57,12%, potrivit datelor oficiale ale programului. Activele crescuseră cu aproximativ 49% într-un an, de la circa 30,2 miliarde de zloți la sfârșitul lui 2024.

Programul arată cum contribuțiile recurente ale angajaților și angajatorilor, completate de stimulente publice, pot forma treptat un volum semnificativ de economii administrate profesional. Activele PPK sunt investite în fonduri cu date-țintă, ale căror politici țin cont de orizontul de timp al participanților.

În paralel, Polonia pregătește conturile personale de investiții OKI, care urmează să devină disponibile de la 1 ianuarie 2027, potrivit Ministerului Finanțelor.

Mecanismul va permite deținerea unor active investiționale și de economisire în condiții fiscale preferențiale. Pentru activele investiționale, plafonul anunțat este de 100.000 de zloți, iar componenta de economisire, care poate include depozite și obligațiuni de economisire ale statului, este limitată la 25.000 de zloți. Veniturile din activele eligibile vor beneficia de scutiri fiscale în condițiile prevăzute de lege. Pentru valoarea activelor care depășește limitele de scutire este prevăzut un impozit pe valoarea activelor.

Autoritățile estimează că OKI ar putea direcționa către bursa din Varșovia aproximativ 74 de miliarde de zloți până în 2040. Este o estimare privind efectul viitor al măsurii, nu o sumă deja atrasă.

Datele bursiere din Polonia oferă și o perspectivă asupra finanțării companiilor. În 2025, valoarea ofertelor publice inițiale pe piața principală și pe NewConnect a fost de aproximativ 2,01 miliarde de zloți, iar ofertele secundare au însumat 3,84 miliarde de zloți, potrivit raportărilor bursei. Aceste valori trebuie diferențiate: o ofertă secundară poate presupune vânzarea de acțiuni deținute deja de investitori, fără ca întreaga sumă să ajungă la compania listată.

Ce arată comparația dintre cele trei piețe

Datele din 2025 arată că România, Grecia și Polonia au piețe de capital cu dimensiuni, structuri și instrumente de finanțare diferite. Comparația trebuie făcută cu atenție, deoarece indicatorii publicați nu au întotdeauna aceeași definiție, iar capitalizarea și valoarea tranzacțiilor nu reprezintă automat finanțare nouă pentru companii.

România: o piață în creștere, cu active importante în sistemul de pensii

La sfârșitul lui 2025, capitalizarea companiilor listate la BVB a ajuns la 537,9 miliarde de lei, iar valoarea tranzacțiilor cu instrumente financiare pe piețele administrate de bursă a fost de 43,6 miliarde de lei. Numărul investitorilor a ajuns la 285.582.

În paralel, fondurile de pensii private administrau active de aproximativ 209 miliarde de lei. Aceste resurse reprezintă o bază importantă pentru investițiile instituționale, însă direcționarea lor către companiile românești depinde de regulile de investiții, de riscuri și de oferta de instrumente financiare.

Pentru a măsura contribuția bursei la finanțarea economiei, România are nevoie de o urmărire distinctă a sumelor atrase prin IPO-uri, majorări de capital și obligațiuni corporative, separat de tranzacțiile dintre investitori.

Grecia: 2,5 miliarde de euro atrase prin capital și obligațiuni

Bursa de la Atena a avut în 2025 o creștere de 44,3% a indicelui general și o valoare a tranzacțiilor de 54,3 miliarde de euro. În același an, companiile și emitenții au atras aproximativ 2,5 miliarde de euro prin majorări de capital, oferte publice inițiale și emisiuni de obligațiuni.

Din suma atrasă, 225 de milioane de euro au provenit din IPO-uri, 911 milioane de euro din majorări de capital, iar 1,39 miliarde de euro din obligațiuni. Grecia a combinat astfel activitatea bursieră cu finanțarea directă a emitenților, modificări fiscale și integrarea într-o infrastructură bursieră europeană.

Polonia: program de economisire cu 4,12 milioane de participanți

În Polonia, programul PPK avea la sfârșitul lui 2025 active de 45,06 miliarde de zloți și 4,12 milioane de participanți. Sistemul combină contribuțiile angajaților și angajatorilor cu stimulente publice și investește banii prin fonduri administrate profesional.

Tot în 2025, ofertele publice inițiale pe piața principală și pe NewConnect au însumat aproximativ 2,01 miliarde de zloți, în timp ce ofertele secundare au totalizat 3,84 miliarde de zloți. Din 2027, autoritățile poloneze intenționează să introducă și conturile OKI, cu facilități fiscale pentru economisire și investiții, estimând că acestea ar putea direcționa circa 74 de miliarde de zloți către piața bursieră până în 2040.

Ce se poate compara și ce nu

Cele trei piețe arată că dezvoltarea bursei presupune mai multe componente: participarea investitorilor individuali, existența unor investitori instituționali, listări noi, majorări de capital și finanțare prin obligațiuni.

Cifrele nu trebuie comparate mecanic. Capitalizarea BVB este un indicator de dimensiune, valoarea tranzacțiilor măsoară activitatea de pe piață, iar sumele atrase prin IPO-uri și majorări de capital arată mai direct finanțarea nouă. În cazul obligațiunilor, emitenții atrag bani prin împrumut și își asumă obligații de rambursare.

Pentru o comparație completă ar trebui raportate aceleași categorii de finanțare pentru toate cele trei țări, în aceeași monedă și pentru același interval. Datele disponibile aici arată însă deja că stimularea investițiilor populației, facilitățile fiscale și crearea unor canale de finanțare pentru companii sunt abordate prin instrumente diferite.

Ce poate copia București

Experiențele celor două țări oferă mai multe direcții de analizat, fără ca măsurile lor să poată fi preluate automat.

• Un cont de investiții cu facilități fiscale. Un model inspirat de OKI ar putea încuraja investițiile pe termen lung ale persoanelor fizice. Ar trebui stabilite activele eligibile, plafoanele, tratamentul fiscal și costul bugetar.
• Oferte publice care aduc bani noi companiilor. Listările și majorările de capital pot finanța investiții și extinderea afacerilor. Vânzarea de acțiuni deja existente poate crește free float-ul, dar nu aduce automat bani noi companiei.
• Instrumente de economisire pe termen lung. Sistemul PPK arată cum contribuțiile recurente prin angajator pot forma active administrate profesional. Adaptarea unui asemenea model ar necesita analizarea contribuțiilor, stimulentelor și regulilor de participare.
• Stimulente pentru emitenți. Reducerea costurilor de listare, proceduri mai simple și un regim fiscal previzibil ar putea facilita accesul companiilor mici și mijlocii la piața de capital.
• Un responsabil instituțional cu mandat clar. Un calendar public, cu obiective și indicatori măsurabili, ar permite urmărirea implementării măsurilor anunțate.

Pentru ca aceste măsuri să producă efecte, nu este suficientă creșterea numărului de conturi sau a valorii tranzacțiilor. Contează și numărul companiilor care se finanțează efectiv prin bursă, valoarea capitalului nou atras, lichiditatea acțiunilor și costurile suportate de emitenți și investitori.

Testul va fi în implementare

România pornește de la o piață bursieră care a înregistrat o capitalizare record în 2025, un număr în creștere de investitori și fonduri de pensii private cu active de aproximativ 209 miliarde de lei. În același timp, datele despre ofertele publice inițiale arată de ce este important să fie urmărită separat finanțarea nouă atrasă de companii.

Grecia a combinat modificările fiscale cu majorări de capital, emisiuni de obligațiuni și integrarea bursei într-un grup european. Polonia a dezvoltat un program de economisire prin angajator, iar din 2027 pregătește un cont de investiții cu facilități fiscale.

La București, rezultatul grupului de lucru nu va putea fi evaluat doar prin numărul de reuniuni sau prin publicarea unei noi strategii. Indicatorii relevanți vor fi măsurile adoptate, companiile care ajung să se finanțeze prin bursă și valoarea capitalului nou atras.

Termenul anunțat pentru primele rezultate este primăvara. Atunci se va putea vedea dacă inițiativa de la Cotroceni a produs modificări concrete ale cadrului de finanțare sau a rămas la nivelul unei agende de lucru.