Companiile care au înlocuit angajați cu inteligența artificială ajung să-i cheme înapoi. De ce automatizarea nu poate înlocui atât de ușor experiența oamenilor
Unele companii americane au început să revină asupra deciziilor de a elimina posturi după ce au introdus inteligența artificială în activitatea lor. Angajații concediați sunt chemați înapoi, iar o parte dintre ei cer salarii mai mari, garanții privind siguranța locului de muncă și mai multă transparență în privința utilizării tehnologiei. Fenomenul, numit „AI rebounding”, arată că reducerea personalului înainte ca firmele să înțeleagă exact ce poate face AI poate genera costuri și probleme operaționale suplimentare.
Inteligența artificială a devenit, în ultimii ani, unul dintre argumentele folosite de companii pentru restructurarea activității și reducerea cheltuielilor cu personalul. Automatizarea unor sarcini, utilizarea chatboturilor și dezvoltarea agenților AI au alimentat așteptările privind creșterea productivității și reducerea numărului de angajați necesari. În unele cazuri însă, rezultatele nu au fost cele anticipate.
Un sondaj realizat de compania SHL, specializată în evaluarea competențelor și soluții pentru resurse umane, arată că 19,1% dintre respondenții din Statele Unite au declarat că au fost înlocuiți de inteligența artificială și ulterior solicitați să revină la locul de muncă. La nivelul respondenților din Statele Unite și Marea Britanie, proporția a fost de 16%.
Cercetarea a fost realizată în iunie și iulie 2026, la comanda SHL, de firma de cercetare Propeller Insights. Rezultatele sunt bazate pe declarațiile participanților, nu pe o verificare independentă a dosarelor de personal sau a motivelor oficiale ale concedierilor.
Prin urmare, procentul de 19,1% nu înseamnă că aproape unul din cinci angajați concediați din cauza AI a fost reangajat. El reprezintă ponderea respondenților americani care au afirmat că au trecut personal printr-o astfel de situație.
Angajații chemați înapoi cer salarii mai mari și siguranță
Revenirea asupra deciziei de concediere nu înseamnă că angajatorii își pot recupera angajații în aceleași condiții. Dimpotrivă, experiența pierderii locului de muncă îi determină pe unii dintre aceștia să negocieze mai ferm.
Potrivit cercetării SHL, 51% dintre respondenții care au trecut printr-o astfel de situație ar solicita o creștere substanțială a salariului înainte de a accepta revenirea. Alți 42% ar cere garanții scrise privind siguranța locului de muncă, în timp ce 40% vor mai multă transparență în privința modului în care compania intenționează să folosească inteligența artificială în activitatea lor.
Aceste procente indică o problemă pe care companiile nu o pot rezolva doar prin achiziția unor instrumente tehnologice: relația cu angajații. După o concediere justificată prin automatizare, încrederea în angajator poate fi afectată, iar revenirea la același loc de muncă presupune mai mult decât o nouă ofertă salarială.
Lucy Beaumont, vicepreședinte senior pentru produs și design la SHL, a descris fenomenul drept rezultatul unor decizii luate prea repede, înainte ca organizațiile să evalueze complet competențele oamenilor și limitele tehnologiei.
Firmele au reînființat posturi eliminate după introducerea AI
Datele raportate de angajați sunt completate de un alt sondaj, realizat de compania de recrutare Robert Half în rândul managerilor americani responsabili de angajări.
Potrivit cercetării, 32% dintre managerii intervievați ale căror organizații au eliminat posturi în urma adoptării inteligenței artificiale au declarat că firmele au fost nevoite ulterior să reînființeze aceleași posturi sau unele similare.
Explicațiile oferite de manageri arată că automatizarea nu a putut prelua toate responsabilitățile asociate acestor roluri. Astfel, 40% au indicat nevoia de cunoștințe și experiență acumulate în interiorul companiei, pe care sistemele AI nu le puteau reproduce. Alți 39% au menționat importanța relațiilor cu clienții și partenerii, iar tot 39% au spus că a crescut cererea pentru activitatea respectivă. Pentru 38% dintre respondenți, posturile au trebuit reintroduse deoarece tehnologia necesita mai multă supraveghere și verificare decât anticipaseră.
Rezultatele sugerează că unele organizații au evaluat automatizarea mai ales prin prisma sarcinilor care puteau fi preluate de software, fără să ia suficient în calcul responsabilitățile mai puțin vizibile ale angajaților: verificarea rezultatelor, rezolvarea situațiilor neprevăzute, comunicarea cu clienții și transmiterea experienței către colegii mai noi.
Klarna și Ford arată limitele automatizării
Câteva exemple din companii cunoscute ilustrează diferența dintre automatizarea unor sarcini și înlocuirea completă a oamenilor.
Compania suedeză Klarna, specializată în servicii de plată de tip „cumperi acum, plătești mai târziu”, a mizat puternic pe chatboturi pentru activitatea de relații cu clienții. Ulterior, a început să recruteze din nou angajați pentru gestionarea solicitărilor care necesită intervenție umană. Directorul executiv Sebastian Siemiatkowski a recunoscut, într-un interviu acordat Bloomberg, că firma mersese prea departe cu dependența de automatizare.
Un reprezentant Klarna a explicat pentru Fortune că angajații sunt necesari în special pentru cazurile complexe și sensibile, în care interacțiunea cu un om poate aduce valoare suplimentară.
Un alt exemplu vine din industria auto. Ford a angajat sau promovat 350 de ingineri cu experiență în ultimii trei ani, inclusiv foști angajați și specialiști proveniți de la furnizori, pentru a contribui la pregătirea personalului mai tânăr și la îmbunătățirea instrumentelor de inteligență artificială folosite în controlul calității.
Compania a explicat că tehnologia poate ajuta la identificarea unor probleme în procesul de producție, dar rezultatele depind și de experiența echipelor care verifică și interpretează informațiile. Ford nu a prezentat însă această recrutare drept o revenire a unor angajați concediați anterior din cauza AI. Exemplul arată mai degrabă că automatizarea și expertiza umană pot funcționa împreună.
Concedierile motivate de AI continuă, dar nu toate sunt provocate de tehnologie
Faptul că unele companii revin asupra deciziilor de restructurare nu înseamnă că presiunea asupra angajaților a dispărut.
Potrivit raportului publicat în noiembrie de firma de consultanță Challenger, Gray & Christmas, angajatorii americani au anunțat 121.401 de reduceri de posturi în primele zece luni din 2026 pentru care inteligența artificială a fost indicată drept motiv. Numărul reprezintă aproximativ 20% din totalul concedierilor anunțate în această perioadă, care au ajuns la 617.189.
Este importantă însă distincția dintre concedierile anunțate și pierderile efective de locuri de muncă. Challenger urmărește planurile de reducere a personalului comunicate de angajatori și motivele invocate de aceștia. Datele nu demonstrează, în fiecare caz, că AI a preluat efectiv sarcinile angajaților sau că tehnologia a fost singura cauză a restructurării.
De altfel, în octombrie, condițiile economice și de piață au devenit principalul motiv invocat de companii pentru concedieri, cu 16.407 de posturi anunțate. Inteligența artificială a fost indicată pentru 1.265 de reduceri în aceeași lună. Așadar, nu toate restructurările din economie pot fi puse pe seama automatizării.
Tinerii angajați sunt mai expuși schimbărilor
Un studiu realizat de cercetătorii de la Stanford Digital Economy Lab atrage atenția asupra unei alte consecințe a extinderii AI: dificultatea mai mare cu care se confruntă angajații aflați la începutul carierei în anumite domenii.
Analiza, bazată pe date administrative de salarizare ADP care acoperă milioane de angajați americani până în iunie 2026, arată că ocuparea în rândul persoanelor cu vârste între 22 și 25 de ani, care lucrează în ocupații puternic expuse la inteligența artificială, este cu 19% sub nivelul la care s-ar fi aflat dacă ar fi evoluat în același ritm cu ocuparea în rândul colegilor din domenii mai puțin expuse.
Cercetătorii au observat că diferența este determinată în principal de reducerea angajărilor tinerilor, nu de o creștere a concedierilor. În același timp, nu au identificat dovezi ale unei înlocuiri generalizate a angajaților la nivelul întregii economii americane.
Autorii avertizează că rezultatele sunt indicatori descriptivi timpurii, nu o demonstrație că inteligența artificială este cauza exclusivă a evoluțiilor observate. Studiul arată însă că efectele pot apărea mai întâi în recrutare, acolo unde companiile decid să nu mai ocupe posturi de început de carieră pentru că anumite sarcini pot fi automatizate.
Miza companiilor nu este doar reducerea numărului de angajați
Experiențele raportate de SHL, Robert Half, Klarna și Ford indică o problemă de strategie: companiile pot obține economii prin automatizarea unor sarcini, dar riscă să piardă cunoștințe, experiență și capacitatea de a gestiona situații care nu pot fi anticipate sau standardizate.
Inteligența artificială poate prelua activități repetitive, poate analiza volume mari de date și poate accelera anumite procese. Dar, în multe organizații, munca unui angajat nu se limitează la sarcinile descrise într-o fișă de post. Experiența acumulată, relațiile cu clienții, judecata profesională și capacitatea de a interveni atunci când apar excepții sunt mai greu de transferat către un sistem automatizat.
Pentru companii, o restructurare făcută înainte de evaluarea acestor elemente poate genera costuri suplimentare: recrutarea unor oameni noi, pregătirea lor, refacerea proceselor și, în unele cazuri, oferirea unor condiții mai bune foștilor angajați pentru a-i convinge să revină.