Piețe

România exportă mai multe alimente şi animale vii și importă mai puțin. Deficitul comercial al sectorului s-a redus cu aproximativ 20%


În primele nouă luni din 2026, exporturile de „Alimente și animale vii” au crescut cu 8,9%, în timp ce importurile au scăzut cu 1,7%, potrivit INS. Deficitul acestei grupe de produse s-a redus, chiar dacă dezechilibrul comercial total al României a continuat să se adâncească.

Oi şi miei pregătite pentru exportul de animale vii
Exporturile de alimente şi animale vii au crescut Foto: Freepik

Evoluția indică o îmbunătățire a schimburilor comerciale cu produse alimentare, susținută în special de relația cu statele Uniunii Europene.

Deficitul comercial pentru alimente s-a redus cu aproximativ 20%

România a exportat în perioada ianuarie–septembrie 2026 produse din grupa „Alimente și animale vii” în valoare de 6,04 miliarde de euro. Importurile au însumat 8,55 miliarde de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni.

Rezultatul este un deficit comercial de aproximativ 2,51 miliarde de euro, calculat ca diferență între importuri și exporturi.

Față de aceeași perioadă din 2025, exporturile au avansat cu 8,9%, iar importurile au coborât cu 1,7%. Pe baza acestor variații, deficitul s-a redus cu aproximativ 20%.

Este una dintre evoluțiile favorabile din comerțul exterior al României, într-un context în care balanța comercială totală continuă să înregistreze un dezechilibru semnificativ.

Comerțul exterior al României rămâne pe deficit

În primele nouă luni din 2026, exporturile totale FOB au ajuns la 75,27 miliarde de euro, în creștere cu 4,3% față de perioada similară din 2025. Importurile CIF au însumat 100,81 miliarde de euro, cu 4,1% peste nivelul de anul trecut.

Deficitul comercial total a fost de 25,54 miliarde de euro, în creștere cu 883,7 milioane de euro, respectiv 3,6%.

Prin comparație, grupa „Alimente și animale vii” a avut o evoluție mai bună: exporturile au crescut într-un ritm susținut, iar importurile au intrat pe scădere. Îmbunătățirea balanței alimentare contrastează astfel cu adâncirea deficitului comercial la nivel național.

Uniunea Europeană, principala piață de schimb

Relația comercială cu statele UE27 are o contribuție importantă la rezultatele sectorului. În primele nouă luni din 2026, exporturile românești de „Alimente și animale vii” către piața europeană au totalizat 3,11 miliarde de euro, în creștere cu 10,3% față de perioada similară din 2025.

Importurile din UE27 au ajuns la 7,46 miliarde de euro, în scădere cu 0,7%.

Diferența dintre cele două fluxuri comerciale arată că România continuă să importe mai multe produse alimentare din Uniunea Europeană decât exportă către această piață. Ritmul mai rapid de creștere a exporturilor și reducerea importurilor au contribuit însă la ameliorarea balanței comerciale.

La nivelul întregului comerț exterior, schimburile intra-UE27 au reprezentat 71,7% din exporturile României și 72,5% din importuri.

INS arată o creștere a valorii exporturilor

Dincolo de evoluția pozitivă a balanței comerciale, miza economică este structura exporturilor. România are o producție agricolă importantă, iar capacitatea de a transforma materiile prime în produse alimentare procesate reprezintă un factor esențial pentru creșterea valorii economice generate în țară.

Datele agregate ale INS arată o creștere a valorii exporturilor, dar nu permit identificarea produselor care au susținut această evoluție. Avansul poate proveni din cantități mai mari comercializate, din prețuri mai ridicate sau din modificarea structurii produselor exportate.

Reducerea deficitului comercial la alimente este o evoluție încurajatoare, dar miza economică mai importantă rămâne dezvoltarea industriei alimentare. România are resurse agricole și capacitate de producție, însă performanța pe piețele externe depinde tot mai mult de procesare, diversificarea produselor și competitivitatea companiilor locale.

Următorul indicator relevant este ponderea produselor procesate în totalul exporturilor alimentare. Creșterea acesteia ar arăta că România reușește să treacă de la exportul de materii prime la produse cu valoare economică mai mare.

Citește în continuare