România importă în continuare mai mult decât exportă la alimente și animale vii. Ce arată reducerea deficitului
România continuă să cumpere din străinătate alimente și animale vii de o valoare mai mare decât cea a produselor pe care le exportă. În primele șapte luni din 2026, importurile au fost de circa 6,7 miliarde de euro, iar exporturile s-au apropiat de 4,5 miliarde de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) prezentate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Distanța dintre cele două fluxuri s-a micșorat: deficitul comercial a scăzut cu 13,5% față de aceeași perioadă din 2025. Evoluția combină o creștere de 8,1% a valorii exporturilor cu o reducere de 1,4% a importurilor. Este o ameliorare a balanței comerciale, nu o inversare a acesteia.
Lactatele și ouăle reduc decalajul, dar rămân pe deficit
Cea mai pronunțată creștere a exporturilor raportată în document este la lactate și ouă: un avans de 36,7%, până la 352,9 milioane de euro. Deficitul comercial al categoriei s-a redus cu 24,4%, ceea ce înseamnă că îmbunătățirea vânzărilor externe nu a eliminat diferența față de importuri.
În cazul cărnii și al preparatelor din carne, importurile au scăzut cu 5,3%. Documentul nu prezintă însă valoarea acestora sau soldul comercial al categoriei, astfel că această scădere nu arată, singură, cât de aproape este sectorul de un echilibru între importuri și exporturi.
Miza investițiilor: materia primă să fie prelucrată în țară
Răspunsul propus de MADR pentru reducerea dependenței de importuri este dezvoltarea fermelor zootehnice împreună cu extinderea capacităților de procesare. În această abordare, fermele furnizează materia primă, iar fabricile o transformă în produse alimentare cu valoare adăugată mai mare, în România.
Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, susține că fermierii și procesatorii au nevoie de predictibilitate și finanțare pentru finalizarea investițiilor. El prezintă reducerea deficitului și creșterea exporturilor drept argumente pentru continuarea sprijinului acordat procesării și zootehniei.
Instrumentele menționate de minister sunt programul INVESTALIM și intervențiile pentru procesare din Planul Strategic PAC 2023–2027. Acestea sprijină înființarea, extinderea și modernizarea unităților din industria alimentară, cu obiectivul declarat de a face produsele românești mai competitive atât pe piața internă, cât și la export.
MADR anunță că urmărește continuarea finanțărilor, finalizarea proiectelor și punerea în funcțiune a noilor capacități de producție. Acestea sunt însă obiectivele ministerului: datele prezentate nu măsoară contribuția programelor de investiții la reducerea deficitului. Cifrele arată, deocamdată, un dezechilibru comercial mai mic, dar încă persistent.