România a redus decalajul față de UE. Consumul populației a ajuns la 86% din media europeană
România a redus considerabil diferența de dezvoltare față de Uniunea Europeană de la aderarea din 2007, dar apropierea de media europeană se vede mai clar în consumul populației decât în dimensiunea economiei. În 2025, PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare a ajuns la 78% din media UE, în timp ce consumul individual efectiv a urcat la 86%, potrivit unei analize Banca Transilvania. Cele două cifre arată atât amploarea recuperării, cât și decalajul care încă separă România de nivelul european.
În anul aderării la Uniunea Europeană, PIB-ul pe locuitor al României, calculat la paritatea puterii de cumpărare, reprezenta aproximativ 44% din media comunitară. În 2025, indicatorul a ajuns la 78%. Diferența este de 34 de puncte procentuale în mai puțin de două decenii, o evoluție care plasează România mult mai aproape de economiile din regiune.
Comparația cu alte state din Europa Centrală și de Est arată cât de mult s-au apropiat nivelurile de dezvoltare. Polonia se situează la 81% din media UE, Ungaria la 76%, iar Slovacia la 75%. România a ajuns, așadar, în același interval cu aceste economii, deși rămâne sub media europeană cu 22 de puncte procentuale.
Progresul este important, dar procentul de 78% trebuie interpretat corect. PIB-ul pe locuitor măsoară valoarea producției economice raportată la populație, ajustată pentru diferențele de prețuri dintre țări. Nu arată cât câștigă fiecare cetățean și nici nu poate fi confundat cu nivelul salariilor. O economie poate avea un PIB pe locuitor relativ ridicat fără ca veniturile și oportunitățile să fie distribuite uniform în rândul populației.
Consumul populației a ajuns mai aproape de media UE decât PIB-ul
O imagine mai apropiată de nivelul de trai este oferită de consumul individual efectiv. Acest indicator măsoară bunurile și serviciile de care beneficiază gospodăriile, indiferent dacă sunt cumpărate direct de populație sau furnizate prin intermediul statului și al organizațiilor non-profit. Include, de exemplu, atât cheltuielile pentru bunuri și servicii, cât și beneficiile unor servicii publice precum educația și sănătatea.
În 2025, consumul individual efectiv pe locuitor din România a ajuns la 86% din media UE, potrivit datelor Eurostat prezentate de Banca Transilvania. Cu alte cuvinte, decalajul față de media europeană este de 14 puncte procentuale, mai mic decât cel măsurat prin PIB-ul pe locuitor.
Diferența dintre cei doi indicatori este relevantă. Dacă PIB-ul pe locuitor surprinde capacitatea economiei de a produce valoare, consumul individual efectiv arată într-o măsură mai directă ce bunuri și servicii ajung la populație. Faptul că România se află la 86% din media europeană la consum, față de 78% la PIB pe locuitor, sugerează că nivelul bunurilor și serviciilor de care beneficiază oamenii este mai apropiat de cel european decât nivelul producției economice raportate la populație.
Totuși, cei doi indicatori nu sunt interschimbabili. Consumul individual efectiv include și servicii publice, nu doar cheltuielile făcute de gospodării. Prin urmare, procentul de 86% nu înseamnă că românii cheltuiesc sau câștigă 86% din cât câștigă și cheltuiesc cetățenii europeni.
Următoarea etapă: productivitate și venituri mai mari
Recuperarea din ultimii 18 ani este semnificativă, însă apropierea de media UE nu se produce automat și nici nu poate continua doar prin creșterea consumului. Pentru ca progresul să fie susținut, economia trebuie să producă mai multă valoare, iar această valoare să se reflecte în venituri și servicii mai bune.
Ioan Nistor, economist-șef al Băncii Transilvania și autor al analizei, consideră că următoarea etapă trebuie să lege investițiile de creșterea productivității și de îmbunătățirea nivelului de trai.
„Când trăim schimbările zi de zi, este mai greu să le vedem amploarea. Dacă ne uităm însă la România de acum 20 de ani și la România de astăzi, diferența este majoră. Trecerea de la 44% la 78% din media europeană arată cât de mult a recuperat economia românească, iar consumul individual efectiv, ajuns la 86% din media UE, ne arată că o parte importantă a acestei convergențe se vede și în bunurile și serviciile de care beneficiază și pe care le consumă oamenii. Pentru a continua creșterea, trebuie să transformăm investițiile în productivitate, productivitatea în venituri mai mari, iar creșterea economică în oportunități pentru cât mai mulți români”, afirmă Ioan Nistor.
Cele două cifre prezentate de Banca Transilvania surprind, astfel, două dimensiuni ale convergenței: România a recuperat o parte importantă din diferența de dezvoltare economică, iar nivelul consumului individual s-a apropiat și mai mult de cel european. Dar media națională nu spune întreaga poveste. Diferențele dintre regiuni, dintre mediul urban și cel rural și dintre categoriile de venit rămân importante, iar apropierea de media UE nu înseamnă că toți românii au beneficiat în aceeași măsură de creșterea din ultimele două decenii.
România intră în al 20-lea an de apartenență la Uniunea Europeană cu o economie mult mai apropiată de standardele comunitare decât în 2007. Provocarea următorilor ani nu mai este doar recuperarea statistică a decalajului, ci transformarea creșterii economice în prosperitate mai larg răspândită.