Miliarde pentru digitalizare. România, ultima în UE la servicii publice online
România are prevăzute investiții de 3,89 miliarde de euro pentru digitalizare, însă rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea serviciilor publice online. În 2025, doar 24,1% dintre români au folosit site-urile sau aplicațiile instituțiilor publice, față de aproape 72% media europeană. În același timp, măsuri cu o finanțare publică de 2,31 miliarde de euro sunt programate să se încheie până la sfârșitul anului 2026.
Potrivit raportului Comisiei Europene privind Deceniul Digital 2026, foaia de parcurs a României cuprinde șapte măsuri, cu un buget total de 3,89 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1% din PIB.
Dintre acestea, 38% au termen de finalizare în 2026, iar finanțarea publică asociată reprezintă 64% din bugetul public al măsurilor analizate.
Cele 2,31 miliarde de euro nu reprezintă însă suma rămasă necheltuită, ci valoarea finanțării pentru măsurile care ar trebui încheiate în acest an.
România, pe ultimul loc în UE la serviciile publice online
Deși investițiile în digitalizare sunt consistente, România continuă să aibă cel mai redus nivel de utilizare a serviciilor publice online din Uniunea Europeană.
Potrivit Eurostat, doar 24,1% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au accesat în 2025 site-uri sau aplicații ale autorităților publice, comparativ cu media europeană de 71,9%.
Diferența este de aproape 48 de puncte procentuale. În Bulgaria, procentul ajunge la 36%, iar în Danemarca, țara aflată în fruntea clasamentului, la 98%.
Datele arată că investițiile în infrastructură și dezvoltarea platformelor digitale nu se reflectă încă într-o utilizare mai largă a serviciilor publice. Accesul la informații, depunerea documentelor și rezolvarea unor proceduri administrative continuă să reprezinte dificultăți pentru o parte a populației.
Unde sunt direcționate investițiile
O parte importantă a finanțărilor provine din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care sunt susținute proiecte pentru modernizarea administrației, sănătății, educației și infrastructurii informatice.
Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 4,5 miliarde de euro din PNRR contribuie la transformarea digitală a României, iar alte 3,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune sunt alocate acestui domeniu.
Comisia estimează că investițiile digitale din PNRR ar putea genera un impact economic de 4,39 miliarde de euro, inclusiv prin efectele indirecte ale proiectelor.
Aceste finanțări nu se adaugă automat celor 3,89 miliarde de euro din foaia de parcurs, deoarece sunt incluse în programe și categorii care se pot suprapune.
Printre investițiile importante se numără dezvoltarea cloudului guvernamental, digitalizarea serviciilor medicale, modernizarea sistemelor informatice ale instituțiilor și programele pentru dezvoltarea competențelor digitale.
Cloudul guvernamental, unul dintre proiectele importante
Cloudul guvernamental este una dintre principalele investiții prin care statul urmărește modernizarea infrastructurii informatice și conectarea sistemelor utilizate de instituțiile publice.
Autoritatea pentru Digitalizarea României a anunțat finalizarea proiectului de migrare în cloud a 62 de aplicații și sisteme informatice, peste obiectivul inițial de minimum 30.
Proiectul reprezintă un pas în modernizarea administrației, însă rezultatele depind și de modul în care instituțiile folosesc sistemele dezvoltate și de serviciile puse efectiv la dispoziția populației.
Comisia Europeană atrage atenția asupra necesității unei colaborări mai bune între instituții și a dezvoltării unor servicii publice digitale integrate, care să reducă procedurile administrative.
Doar unul din trei români are competențe digitale de bază
O altă problemă identificată la nivel european este nivelul redus al competențelor digitale ale populației.
Datele Eurostat pentru 2025 arată că 31,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale cel puțin de bază, față de aproximativ 60% media Uniunii Europene. România se află pe ultimul loc și la acest indicator.
În foaia de parcurs pentru Deceniul Digital, România și-a stabilit o țintă de 50% până în 2030, în timp ce obiectivul european este de 80%.
Nivelul redus al competențelor digitale afectează atât utilizarea serviciilor publice, cât și capacitatea companiilor de a introduce tehnologii noi.
Diferențele se văd și în adoptarea inteligenței artificiale. Potrivit Eurostat, doar 5,2% dintre firmele românești cu cel puțin 10 angajați utilizau astfel de tehnologii în 2025, față de 20% media europeană. În Danemarca, procentul ajungea la 42%.
Cărțile electronice de identitate, un exemplu al dificultăților
Introducerea cărților electronice de identitate este unul dintre proiectele prin care statul urmărește extinderea serviciilor digitale.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, până la 6 noiembrie 2026 fuseseră emise aproape 2,9 milioane de cărți electronice de identitate.
Cu toate acestea, utilizarea noilor documente întâmpină încă dificultăți. În septembrie, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor a semnalat că unele instituții continuă să solicite documente fizice sau informații care ar putea fi obținute electronic, deoarece sistemele și procedurile nu au fost adaptate.
Situația arată că modernizarea serviciilor publice depinde nu doar de introducerea unor instrumente digitale, ci și de capacitatea instituțiilor de a le utiliza.
Obiectivele României, sub nivelul celor europene
Problemele au fost semnalate și de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), care a analizat foaia de parcurs a României pentru Deceniul Digital.
Potrivit evaluării publicate în septembrie 2026, doar 36% dintre țintele naționale sunt aliniate obiectivelor europene pentru 2030.
Pentru România, problema nu este doar finalizarea investițiilor, ci și măsura în care acestea contribuie la modernizarea administrației și la creșterea competitivității economiei.
Câți bani mai trebuie folosiți până la sfârșitul anului
Raportul Comisiei Europene arată că măsuri cu o finanțare publică de 2,31 miliarde de euro sunt programate să se încheie în 2026, însă nu oferă o situație centralizată a sumelor deja cheltuite.
În paralel, România continuă să înregistreze unele dintre cele mai slabe rezultate din Uniunea Europeană în privința utilizării serviciilor publice online, a competențelor digitale și a adoptării inteligenței artificiale în companii.
În aceste condiții, eficiența investițiilor va depinde de capacitatea statului de a transforma finanțările în servicii publice funcționale și de a sprijini firmele și cetățenii să folosească tehnologiile disponibile.