Macroeconomie

Salariul minim din 2027: BNS estimează pierderi de 1.130 de lei per angajat în 2026


Un salariat plătit cu salariul minim ar fi pierdut aproximativ 1.130 de lei net în primul semestru din 2026, prin amânarea majorării salariului până la 1 iulie și prin erodarea puterii de cumpărare. Este calculul prezentat de Blocul Național Sindical (BNS), care susține că înghețarea salariului minim a redus veniturile reale ale angajaților și a coborât remunerația minimă sub nivelul de referință prevăzut de lege.

Doi tineri calculează cât le mai rămâne după plata facturilor
BNS spune că înghețarea salariilor a redus mult puterea de cumpărare Foto: Shutterstock

Organizația sindicală propune ca salariul minim brut să ajungă la 4.652 de lei de la 1 ianuarie 2027, cu 327 de lei, respectiv 7,6%, peste nivelul actual de 4.325 de lei. Majorarea ar urmări nu doar actualizarea salariului în funcție de inflație și productivitate, ci și recuperarea unei părți din pierderea acumulată în perioada în care pragul minim a fost menținut la 4.050 de lei.

Studiul BNS, „Salariul minim adecvat în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 (2025-2026)”, lansat la 3 noiembrie 2026, pune în discuție și efectele amânărilor repetate asupra veniturilor salariaților. În paralel, patronatele avertizează că o majorare suplimentară trebuie evaluată și prin prisma costului suportat de companii, în special de cele cu productivitate și marje de profit reduse.

Cum s-a ajuns la pierderea de 1.130 de lei

Potrivit calculelor prezentate de BNS, aproximativ 750 de lei net reprezintă venitul suplimentar pe care un angajat l-ar fi putut încasa în primul semestru din 2026 dacă salariul minim de 4.325 de lei ar fi fost aplicat de la 1 ianuarie, nu de la 1 iulie.

La această sumă se adaugă o pierdere estimată la 380 de lei net, determinată de erodarea puterii de cumpărare în aceeași perioadă. Cele două valori sunt estimări distincte, iar BNS le însumează pentru a indica un minus de aproximativ 1.130 de lei pentru un salariat plătit la nivelul minim.

Calculul are la bază două fenomene diferite. Primul este efectul calendarului de majorare: angajații au rămas șase luni cu salariul minim de 4.050 de lei, deși noul nivel de 4.325 de lei a intrat în vigoare la 1 iulie. Al doilea este scumpirea bunurilor și serviciilor, care a redus cantitatea de produse și servicii ce putea fi cumpărată din același venit.

BNS susține că aceste pierderi se adaugă celor acumulate în anii anteriori. Un raport al organizației din 2024 estima că aplicarea formulei propuse de sindicate, prin care salariul minim ar fi reprezentat 50% din câștigul salarial mediu brut, ar fi adus un câștig suplimentar de 22.878 de lei brut pentru un angajat în perioada 2021 - iunie 2024.

BNS propune 4.652 de lei pentru 2027

Propunerea de 4.652 de lei brut pornește de la ideea că simpla aplicare a formulei legale la salariul minim actual nu recuperează integral pierderea de putere de cumpărare din perioada de înghețare.

Potrivit calculelor prezentate de BNS, aplicarea directă a formulei de actualizare, care ia în considerare inflația prognozată și creșterea reală a productivității, ar conduce la un salariu minim de aproximativ 4.583 de lei în 2027. Sindicaliștii propun însă să fie actualizată mai întâi baza de calcul cu inflația din perioada în care salariul minim a rămas la 4.050 de lei. După aplicarea formulei, rezultatul este de 4.652 de lei.

Diferența față de valoarea rezultată din aplicarea directă a formulei este de 69 de lei brut pe lună. BNS susține că nivelul propus reprezintă 48,5% din câștigul salarial mediu brut prognozat pentru 2027 și se încadrează în intervalul de referință de 47%-52% prevăzut de legislație.

Propunerea nu este însă singura variantă aflată în discuție. Raportul tehnic transmis de Ministerul Muncii partenerilor sociali analizează trei scenarii, cu valori de 4.593 de lei, 4.884 de lei și 5.079 de lei. Prima variantă aplică formula legală, iar celelalte două raportează salariul minim la 50%, respectiv 52% din câștigul salarial mediu brut prognozat.

Un sfert dintre salariați câștigă salariul minim sau foarte aproape de acesta

Datele REGES-ONLINE analizate de BNS pentru 30 septembrie 2026 arată că 13,9% dintre salariații cu normă întreagă aveau salariul minim de 4.325 de lei. Alți 13,1% câștigau între 4.326 și 4.400 de lei brut.

În total, aproximativ 1,4 milioane de persoane, reprezentând 26,9% dintre angajații cu normă întreagă, se aflau la nivelul minim sau cu cel mult 75 de lei peste acesta.

Această concentrare face ca salariul minim să influențeze o parte importantă a grilelor salariale din economie. O majorare a pragului legal poate determina ajustări și pentru angajații aflați imediat deasupra lui, dacă firmele vor să păstreze diferențele dintre nivelurile de salarizare.

BNS mai atrage atenția asupra unui efect al sistemului fiscal actual, pe care îl numește „zidul fiscal”. Facilitatea de 200 de lei neimpozabili este acordată numai angajaților plătiți exact cu salariul minim. Potrivit calculelor organizației, un salariat care primește 4.326 de lei brut poate ajunge la un venit net cu 85 de lei mai mic decât colegul plătit cu exact 4.325 de lei.

Ce spun economiștii despre capacitatea firmelor de a susține majorarea

Profesorul de economie Radu Nechita atrage atenția că impactul unei majorări a salariului minim diferă în funcție de regiune, sector, dimensiunea firmei, calificarea angajatului și productivitate.

În opinia sa, cele mai expuse sunt întreprinderile mici și mijlocii din servicii, care lucrează pe piețe locale unde clienții au venituri reduse. Companiile mari au mai multe posibilități de reorganizare, investiții și adaptare, în timp ce firmele mici pot avea o marjă limitată pentru a absorbi cheltuieli suplimentare.

Nechita a explicat că, la un salariu minim brut de 4.325 de lei, costul total pentru angajator ajunge la aproximativ 4.418 lei. Pentru ca postul să fie sustenabil, valoarea economică generată de salariat trebuie să acopere cel puțin acest cost.

Economistul descrie mai multe variante de ajustare pentru companii: creșterea productivității, investiții în tehnologie, reorganizarea programului și a sarcinilor, majorarea prețurilor sau reducerea activității. Dacă aceste opțiuni nu sunt viabile, pot apărea concedieri, înlocuirea muncii cu capital sau trecerea unor activități în zona informală.

Patronatele cer ca majorarea să fie însoțită de reducerea taxării muncii

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) susține că problema nu este creșterea veniturilor angajaților în sine, ci modul în care este construită politica salarială și fiscală. Organizația cere reducerea taxării muncii pentru veniturile mici și propune chiar impozitare zero pentru salariul minim.

Președintele federației, Valentin Șoneriu, a afirmat că majorarea salariului minim fără o strategie privind fiscalitatea poate pune presiune suplimentară asupra firmelor și angajaților. În opinia sa, o parte mai mare din costul suportat de angajator ar trebui să ajungă efectiv în venitul net al salariatului.

FPIOR a prezentat și simulări privind efectul unor majorări de 300 și 500 de lei. În scenariul unei creșteri cu 300 de lei, de la 4.325 la 4.625 de lei brut, angajatul ar primi aproximativ 100 de lei net în plus, în timp ce costul total al angajatorului ar crește cu circa 311 lei pe lună. Calculul ia în considerare expirarea facilității fiscale de 200 de lei la finalul anului 2026.

Citește în continuare