Salariile din Japonia cresc în cel mai rapid ritm din 1997, dar consumul scade
Salariile din Japonia au crescut cu 4,6% în septembrie 2026, cel mai rapid ritm din ultimii aproape 30 de ani. Cu toate acestea, creșterea veniturilor nu se reflectă și în consum. Cheltuielile gospodăriilor cu cel puțin două persoane au scăzut cu 6,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, marcând a zecea lună consecutivă de declin.
Potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din Japonia, veniturile salariale medii au ajuns la 311.409 yeni în septembrie, echivalentul a aproximativ 9.400 de lei. După ajustarea cu inflația, salariile au crescut cu 2,2% față de aceeași lună din 2025, fiind a noua lună consecutivă în care puterea de cumpărare a angajaților s-a îmbunătățit.
Creșterea veniturilor nu a fost însă uniformă, iar o parte importantă a avansului a venit din plățile speciale acordate angajaților.
Bonusurile au contribuit la creșterea veniturilor
Salariile de bază au crescut cu 3,7% în septembrie, în timp ce veniturile din ore suplimentare au avansat cu 3,6%. Cea mai mare diferență față de anul trecut a apărut în cazul plăților speciale, care includ bonusurile și alte sume acordate ocazional. Acestea au înregistrat o creștere de 32,6%, după un avans de numai 1,8% în august.
Ministerul Muncii din Japonia a explicat că această creștere puternică a fost influențată de un efect statistic și nu reflectă neapărat o majorare generalizată a bonusurilor.
În timp ce salariul de bază reprezintă un venit pe care se pot baza în fiecare lună, bonusurile pot varia considerabil.
Cheltuielile populației continuă să scadă
În ciuda evoluției favorabile a salariilor, datele publicate de Biroul de Statistică al Japoniei arată că gospodăriile continuă să cheltuiască mai puțin.
În septembrie, cheltuielile medii ale gospodăriilor cu cel puțin două persoane au fost de 289.536 de yeni, cu 6,8% mai mici în termeni reali decât în aceeași lună din 2025. Este cea mai puternică scădere din septembrie 2020, iar rezultatul a fost mai slab decât estimările economiștilor, care anticipau un recul de 3,1%.
Comparativ cu august, cheltuielile s-au redus cu 2,8%, după ajustarea pentru variațiile sezoniere, deși analiștii se așteptau la o ușoară creștere.
Un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne și Comunicațiilor a explicat, potrivit Reuters, că vremea nefavorabilă a contribuit la scăderea consumului, deoarece oamenii au ieșit mai puțin din locuințe. Totuși, reducerea cheltuielilor pentru a zecea lună consecutivă arată că această evoluție nu poate fi explicată doar prin condițiile meteorologice din septembrie.
Pe ce au cheltuit mai puțin japonezii
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la educație, unde cheltuielile s-au redus cu 23,5% față de septembrie 2025. La utilități, diminuarea a fost de 10,5%, iar la transport și comunicații, de 9,1%.
Gospodăriile au alocat mai puțini bani și pentru cultură și recreere, unde cheltuielile au scăzut cu 8,7%, precum și pentru sănătate, cu 7,6%. În cazul alimentelor, reducerea a fost de 2,5%.
Transportul și comunicațiile au avut una dintre cele mai mari contribuții la scăderea consumului total, deoarece reprezintă o parte importantă din bugetele gospodăriilor.
Veniturile mai mari nu se transformă automat în consum
Datele privind bugetele familiilor arată și o diferență între creșterea veniturilor și banii care rămân efectiv disponibili după scumpiri.
În gospodăriile de salariați cu cel puțin două persoane, venitul mediu lunar a ajuns la 528.074 de yeni, cu 3,4% mai mult decât în septembrie 2025. După ajustarea cu inflația, majorarea a fost de numai 0,9%.
Deși veniturile au crescut, îmbunătățirea puterii de cumpărare a fost mai modestă. În același timp, reducerea consumului sugerează că majorările salariale nu au fost suficiente pentru a susține o revenire a cheltuielilor.
Situația este urmărită atent și de Banca Japoniei, care trebuie să decidă dacă va continua să majoreze dobânzile pentru a ține inflația sub control.
La ședința din 30 octombrie, banca centrală a menținut dobânda de politică monetară la 1,25%, printr-un vot de opt la unu. Unul dintre membrii consiliului, Hajime Takata, a susținut majorarea acesteia la 1,5%, însă propunerea nu a fost adoptată.
Dobânzile mai mari pot contribui la reducerea presiunilor inflaționiste, dar fac și creditele mai scumpe pentru populație și companii. În condițiile în care consumul este deja în scădere, o nouă majorare ar putea pune presiune suplimentară asupra cheltuielilor.
Pentru economia Japoniei, următoarea provocare este ca majorările salariale să se reflecte și într-o revenire a consumului. Deocamdată, datele din septembrie arată că veniturile și cheltuielile gospodăriilor evoluează în direcții diferite.