Rectificarea bugetară a fost aprobată. Cum se împart banii: 3,47 miliarde de lei pentru pensii și 3,22 miliarde pentru Sănătate
Guvernul a aprobat, vineri, prima rectificare bugetară din acest an, prin care sunt suplimentate fondurile pentru plata pensiilor, sistemul de sănătate, autoritățile locale și proiectele europene. Cea mai mare alocare suplimentară pentru sistemul sanitar ajunge la 3,22 miliarde de lei, în timp ce bugetul asigurărilor sociale de stat primește 3,47 miliarde de lei. Administrațiile locale beneficiază de aproape 2,81 miliarde de lei în plus, din care două miliarde sunt destinate achitării plăților restante.
În același timp, bugetele unor ministere sunt diminuate. Ministerul Dezvoltării pierde aproximativ un miliard de lei, Transporturile 560 de milioane de lei, Educația 280 de milioane de lei, iar Energia 250 de milioane de lei.
Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei față de programul anterior rectificării. Deficitul bugetar crește astfel cu aproximativ 3,5 miliarde de lei, iar ținta în termeni cash este menținută la 6,24% din PIB.
Câți bani primesc Sănătatea și sistemul de pensii
Sistemul de sănătate beneficiază de cea mai importantă suplimentare netă. Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate crește cu 3,22 miliarde de lei, bani destinați medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale.
Separat, aproximativ 3,9 miliarde de lei reținute la începutul anului din bugetul deja aprobat sunt puse la dispoziția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. La Ministerul Sănătății sunt alocate alte 774 de milioane de lei pentru plata salariilor din serviciile de ambulanță, UPU și SMURD, precum și pentru programele de sănătate derulate în spitale.
Bugetul asigurărilor sociale de stat primește 3,47 miliarde de lei în plus, pentru plata pensiilor până la sfârșitul anului.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că sănătatea a reprezentat prioritatea rectificării.
„Sănătatea a fost prioritatea”, a afirmat acesta la briefingul de la Palatul Victoria.
Aproape 2,8 miliarde de lei pentru autoritățile locale
Administrațiile locale primesc suplimentar 2,81 miliarde de lei. Din această sumă, două miliarde de lei sunt destinate stingerii plăților restante către furnizori și reducerii datoriilor acumulate de autoritățile locale.
Restul fondurilor vizează susținerea unor servicii publice și cheltuieli precum plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, protecția copilului, îngrijirea persoanelor vârstnice și finanțarea școlilor.
Alexandru Nazare a explicat că alocările au fost stabilite în urma evaluării situației fiecărui ordonator principal de credite și a solicitărilor transmise de instituții.
„Noi am evaluat blocajul fiecărei instituții”, a declarat ministrul.
Bani pentru proiectele europene și investiții
Ministerul Agriculturii primește 1,47 miliarde de lei suplimentar pentru proiectele europene pe care le derulează.
De asemenea, bugetul total destinat investițiilor crește cu 900 de milioane de lei, până la 170,1 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB. Ministerele și ceilalți ordonatori de credite vor avea posibilitatea să redistribuie resursele către proiectele din PNRR și din fonduri europene care pot fi finalizate.
În ceea ce privește Educația, bugetul ministerului este diminuat cu aproximativ 280 de milioane de lei față de programul anterior rectificării. Alexandru Nazare a precizat însă că domeniul a primit 145 de milioane de lei în plus față de forma inițială a proiectului de rectificare, bani destinați universităților. Cele două valori au ca reper momente diferite ale construcției bugetare.
Ce ministere pierd bani
Printre instituțiile ale căror bugete sunt reduse se numără:
- Ministerul Dezvoltării: aproximativ 1 miliard de lei;
- Ministerul Transporturilor: aproximativ 560 de milioane de lei;
- Ministerul Educației: aproximativ 280 de milioane de lei;
- Ministerul Energiei: aproximativ 250 de milioane de lei.
Sunt diminuate și alte bugete, inclusiv cel al Curții de Conturi. Ministerul Finanțelor susține că redistribuirea a fost făcută în urma analizei execuției bugetare și a obligațiilor de plată până la sfârșitul anului.
„Aceste alocări au fost posibile prin prioritizare, nu prin cheltuieli suplimentare. Echipele tehnice ale Ministerului Finanțelor au analizat execuția bugetară a fiecărui ordonator principal de credite și am discutat, împreună cu ordonatorii, fiecare solicitare. Solicitările urgente au fost onorate, iar ceea ce era fundamentat a intrat în rectificare”, a explicat Alexandru Nazare.
Ministrul a adăugat că plățile care pot fi amânate vor fi efectuate atunci când situația bugetară va permite acest lucru.
Nazare: „Suntem într-un echilibru foarte fragil”
După adoptarea rectificării, Alexandru Nazare a avertizat că situația finanțelor publice rămâne dificilă și că România trebuie să respecte angajamentele privind reducerea deficitului pentru a-și proteja ratingul de țară.
„Suntem într-un echilibru foarte fragil, pe care încercăm să-l menținem, situația nu e una simplă și avem multe provocări. Proiectăm a doua rectificare până la 30 noiembrie”, a declarat ministrul.
El a explicat că rectificarea adoptată vineri, o a doua ajustare a bugetului până la sfârșitul lunii noiembrie și construirea unui buget credibil pentru 2027 sunt importante pentru menținerea calificativului de investiții al României.
„Această rectificare, o a doua rectificare până la finalul lunii noiembrie, un buget credibil pentru 2027 asigură România că își menține calificativul de investiții și deschide calea printr-o execuție serioasă a bugetului 2027 pentru o potențială creștere a perspectivei ratingului de la negativ la stabil”, a spus Nazare.
Ministrul a avertizat că orice abatere de la planul de consolidare fiscală poate avea consecințe asupra evaluării României de către agențiile de rating.
„Cartonașele galbene s-au dat. Orice deviere de la acest traseu ne poate duce la un cartonaș roșu fără anunț”, a afirmat acesta.
Statul mai are de finanțat 70 de miliarde de lei în opt săptămâni
Alexandru Nazare a mai declarat că statul trebuie să găsească finanțare pentru aproximativ 70 de miliarde de lei în următoarele opt săptămâni.
„Mai avem 70 de miliarde de finanțat în următoarele 8 săptămâni”, a spus ministrul.
El a susținut că, de la învestirea actualului Guvern, costurile de finanțare ale României au scăzut, dar a atras atenția că menținerea încrederii finanțatorilor depinde de respectarea angajamentelor bugetare.
„Transmiterea unui semnal de credibilitate se reflectă în viața românilor, pentru că se reflectă în costurile de finanțare”, a declarat Nazare.
Ministrul a mai spus că Guvernul a adoptat o ordonanță care include măsuri pentru prevenirea unor blocaje în sistemul public. Printre acestea se numără asigurarea căldurii, sprijinirea autorităților locale pentru protecția socială, preluarea în Programul Operațional Sănătate a unor proiecte eliminate din PNRR și efectuarea plăților pentru investițiile derulate prin programul Anghel Saligny.
Ce spune Nazare despre taxele din 2027 și majorările salariale
Întrebat dacă Guvernul ia în calcul noi majorări de taxe, ministrul Finanțelor a declarat că nu își dorește o asemenea măsură.
„Nu-mi doresc să crească taxele. Îmi doresc să avem resurse pentru protecția celor vulnerabili, pentru investiții, dar trebuie să o facem responsabil”, a afirmat Alexandru Nazare.
În privința solicitărilor de majorări salariale, inclusiv a amenințărilor cu greva venite din partea sindicaliștilor de la Metrorex, ministrul a explicat că deciziile vor fi luate în cadrul construcției bugetului pentru 2027.
„Aceste discuții vor fi multe, complexe și țin de aprobarea bugetului pe 2027, pe care îl vom aproba într-un mod cu totul nou, printr-o aplicație electronică. Când datele sunt introduse, vom lua decizia politică în consecință”, a spus Nazare.
El a precizat că Ministerul Finanțelor va stabili parametrii bugetari și spațiul disponibil, iar decizia finală va aparține Guvernului.
Ministrul a descris bugetul pentru 2027 drept unul dificil, în condițiile în care România se apropie de încheierea PNRR, iar noul cadru financiar european va începe abia în 2028. În plus, statul trebuie să ia în calcul și cheltuielile aferente programului SAFE.
Nazare a mai precizat că nu va prezenta detalii despre viitorul buget până când nu va primi solicitările tuturor miniștrilor.