Macroeconomie

Paradoxul facultăților tehnice din România: mulți studenți, puțini specialiști față de media UE


Ponderea mare a studenților STEM din România se află într-un sistem universitar restrâns: doar 23,2% dintre tinerii de 25-34 de ani au studii superioare, față de 44,1% în UE. Ca rezultat, România este penultima în clasamentul european după ponderea populației cu studii superioare în domenii STEM, deși depășește media UE la ponderea studenților înscriși în aceste programe. 

Studenți lucrează împreună la un proiect universitar.
31,2% dintre studenții din România urmează programe STEM, peste media Uniunii Europene, de 27,1%. Foto: Shutterstock

Datele publicate de Eurostat pe 18 noiembrie arată că 31,2% dintre studenții din România erau înscriși la programe STEM în 2024, față de 27,1% la nivel european. În schimb, în 2025, numai 4,9% din populația României cu vârste între 15 și 74 de ani avea studii superioare în aceste specializări, comparativ cu 8,5% în Uniunea Europeană. România se află astfel pe penultimul loc în clasamentul european, înaintea Italiei, unde indicatorul este de 4,4%.

Diferența dintre cei doi indicatori nu înseamnă automat că studenții abandonează facultățile tehnice. Statisticile măsoară populații diferite și se referă la ani diferiți. Un alt indicator oferă însă o perspectivă asupra numărului de specialiști care intră în economie: în 2023, România avea 19 absolvenți STEM la 1.000 de persoane cu vârste între 20 și 29 de ani, față de 22,4 la nivel european.

Problema este legată și de nivelul general de educație al populației. În 2024, doar 23,2% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani aveau studii superioare, puțin peste jumătate din media europeană, de 44,1%. În condițiile în care cererea pentru angajați cu pregătire înaltă este estimată să crească în următorul deceniu, capacitatea României de a forma specialiști devine o miză pentru competitivitatea companiilor și dezvoltarea economiei.

Baza universitară a României este mai îngustă decât cea europeană

Un element esențial pentru înțelegerea decalajului este nivelul general de educație terțiară. În 2024, doar 23,2% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani aveau studii superioare, față de 44,1% media UE. România se afla la cel mai redus nivel din Uniune.

Tinerii cu studii superioare: România, la aproape jumătate din media UE

Ponderea persoanelor cu vârste între 25 și 34 de ani care au studii superioare, în 2024 (%)

Datele complete sunt disponibile în tabel.0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%RomâniaRomâniaUniunea EuropeanăUniunea Europeană23,2%44,1%
Valorile complete sunt disponibile în tabel.
România
Pondere 23,2%
Explorează valorile cu cursorul sau cu săgețile de pe tastatură.

Sursa: Eurostat / Comisia Europeană, Education and Training Monitor 2025

Vezi datele
Tinerii cu studii superioare: România, la aproape jumătate din media UE
ȚaraPondere
România23,2%
Uniunea Europeană44,1%

Această diferență schimbă perspectiva asupra datelor STEM. Ponderea de 31,2% se referă la studenții care sunt deja înscriși în învățământul terțiar. Ea nu spune cât de mare este baza de tineri care ajunge la facultate în raport cu populația. România poate avea o orientare relativ puternică spre domeniile tehnice în interiorul universităților și, în același timp, un număr total mult mai mic de tineri care urmează studii superioare.

Fluxul de absolvenți arată un decalaj mai mic decât stocul de specialiști

Un indicator din raportul Comisiei Europene Education and Training Monitor 2025 oferă o perspectivă suplimentară. În 2023, România avea 19 absolvenți STEM la fiecare 1.000 de persoane cu vârste între 20 și 29 de ani, în timp ce media europeană era de 22,4.

Diferența dintre România și UE este, în acest caz, mai redusă decât decalajul observat în ponderea populației care deține deja studii superioare STEM: 19 față de 22,4 absolvenți la 1.000 de tineri, comparativ cu 4,9% față de 8,5% în indicatorul de stoc.

Comisia Europeană menționează participarea redusă la învățământul superior și abandonul universitar printre provocările sistemului românesc. Raportul citează o estimare potrivit căreia aproximativ jumătate dintre studenți abandonează studiile, pe baza unui studiu UEFISCDI din 2022. 

Deficitul de competențe începe înainte de facultate

Pregătirea cu care elevii ajung la finalul învățământului preuniversitar reprezintă un alt element al tabloului. Rezultatele PISA 2022 arată că 48,6% dintre elevii români de 15 ani nu atingeau nivelul minim de competență la matematică, comparativ cu 29,5% în Uniunea Europeană.

În cazul științelor, proporția elevilor care nu atingeau nivelul de bază era de 44%, față de 24,2% la nivel european.

Elevii români, mult sub nivelul de bază la matematică și științe

Ponderea elevilor de 15 ani care nu ating nivelul de bază de competență la matematică și științe, PISA 2022 (%).

Datele complete sunt disponibile în tabel.0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%MatematicăMatematicăȘtiințeȘtiințe48,6%29,5%44,0%24,2%
Valorile complete sunt disponibile în tabel.
Matematică
România 48,6%
Uniunea Europeană 29,5%
Explorează valorile cu cursorul sau cu săgețile de pe tastatură.

Sursa: OECD, PISA 2022

Vezi datele
Elevii români, mult sub nivelul de bază la matematică și științe
DomeniuRomâniaUniunea Europeană
Matematică48,6%29,5%
Științe44,0%24,2%
Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul de bază la matematică sau științe, potrivit testelor PISA 2022.

Specialiștii STEM au o rată de ocupare ridicată

Pe piața muncii, calificările STEM sunt asociate cu o rată ridicată de ocupare. În 2025, 90,4% dintre românii cu vârste între 20 și 64 de ani care aveau studii superioare în aceste domenii erau ocupați, peste media europeană de 88,2%.

Rezultatul sugerează că persoanele care ajung să obțină o calificare universitară STEM au o integrare profesională bună. Totuși, rata de ocupare nu arată dacă absolvenții lucrează neapărat în domeniul pentru care s-au pregătit. Indicatorul măsoară existența unui loc de muncă, nu corespondența dintre calificare și ocupație.

Datele sectoriale oferă câteva indicii despre importanța acestor competențe. În România, peste jumătate dintre persoanele angajate în activitățile de informații și comunicații aveau studii superioare STEM, potrivit Eurostat. În schimb, în activitățile profesionale, științifice și tehnice, ponderea era de 15,8%, comparativ cu 26,1% la nivel european.

Cererea de angajați calificați va crește până în 2035

Miza formării capitalului uman devine mai importantă în perspectiva următorului deceniu. Potrivit prognozelor Cedefop preluate de Comisia Europeană în raportul Education and Training Monitor 2025, cererea de lucrători cu calificare înaltă din România ar urma să crească cu 26% până în 2035.

Prognoza nu se referă exclusiv la specialiștii STEM, ci la ansamblul angajaților cu calificare înaltă. Ea indică însă direcția în care se schimbă structura cererii de pe piața muncii.

Dacă economia va avea nevoie de mai mulți angajați cu pregătire avansată, capacitatea sistemului educațional de a forma absolvenți devine o condiție importantă pentru companii. O bază redusă de persoane cu studii superioare ar putea amplifica dificultățile de recrutare în sectoarele care solicită competențe tehnice și științifice.

În acest context, datele nu demonstrează existența unui deficit generalizat de specialiști STEM și nici nu cuantifică numărul posturilor neocupate. Ele indică însă un risc: dacă oferta de competențe nu ține pasul cu schimbarea cererii, companiile pot întâmpina dificultăți mai mari în recrutarea personalului calificat.

Miza pentru economie: extinderea bazei de specialiști

Datele europene conturează o problemă care depășește sistemul universitar tehnic. România reușește să atragă o proporție relativ mare de studenți către domeniile STEM, dar are o pondere redusă a populației cu studii superioare și un număr de absolvenți STEM raportat la populația tânără sub media europeană.

Pentru companii, disponibilitatea capitalului uman calificat influențează posibilitatea de a adopta tehnologii noi, de a investi în cercetare și de a dezvolta activități cu valoare adăugată mai mare. În lipsa unei baze suficient de largi de absolvenți, competiția pentru personal calificat se poate intensifica.

Diferența dintre stocul de specialiști și fluxul actual de absolvenți arată că situația este rezultatul mai multor generații și al unor probleme structurale ale participării la învățământul superior. Nu poate fi redusă la abandonul din facultățile tehnice.

Citește în continuare