România are nevoie de angajați calificați, dar prea puțini adulți se pregătesc pentru meseriile viitorului
România are nevoie de angajați tot mai bine pregătiți, însă tocmai persoanele cu cele mai puține calificări participă cel mai rar la cursuri. În 2024, doar 4% dintre adulții români cu un nivel scăzut de calificare au urmat cursuri de educație sau formare, față de 27% dintre cei cu studii superioare, potrivit unui raport OCDE publicat în martie 2026. În timp ce companiile caută oameni care să lucreze cu tehnologii noi, mulți angajați nu au banii sau sprijinul necesar pentru a învăța o altă meserie.
Diferența riscă să se adâncească în următorii ani. Potrivit estimărilor Cedefop, prezentate de Comisia Europeană, cererea de lucrători cu un nivel înalt de calificare în România ar urma să crească cu 26% până în 2035. Pentru cei care nu reușesc să își actualizeze competențele, schimbările pot însemna mai puține oportunități de angajare și șanse mai mici de a obține un salariu mai bun.
Ce îi împiedică pe români să învețe o meserie nouă
Datele OCDE arată că accesul la pregătire diferă mult și în funcție de locul în care trăiesc oamenii. În 2024, doar 8% dintre adulții din mediul rural au participat la cursuri de educație sau formare, comparativ cu 24% în mediul urban. În rândul șomerilor, procentul era de numai 5%.
Raluca Pârvu, Business Manager BPI Romania, spune că dificultățile încep încă din sistemul de educație, iar lipsa unei calificări poate menține oamenii într-o situație financiară dificilă.
„Specialiștii stabilesc o legătură clară între nivelul de formare profesională și sărăcie și aici avem un cerc vicios pe care oamenii nu-l înțeleg și nu știu cum să iasă din el”, a declarat aceasta pentru „Adevărul Financiar”.
În lipsa unei pregătiri profesionale, accesul la locuri de muncă mai bine plătite poate fi limitat. Iar atunci când veniturile abia acoperă cheltuielile zilnice, plata unui curs devine greu de suportat.
Un curs de calificare poate costa cel puțin 1.000 de lei
Costurile reprezintă una dintre principalele piedici. Potrivit Ralucăi Pârvu, un curs de calificare de nivel 1 poate costa cel puțin 1.000 de lei, o sumă importantă pentru cineva care câștigă salariul minim.
„Există cu siguranță o problemă de resurse, întrucât cursurile au un cost. În România, peste 25% dintre salariați sunt remunerați cu salariul minim pe economie, este greu de crezut că le rămân resurse pentru a investi în cursuri, acestea fiind o cheltuială de confort nu una esențială.”
Banii nu sunt singurul obstacol. Un raport OCDE din iunie 2026 arată că lipsa timpului din cauza serviciului, responsabilitățile familiale și costurile sunt printre motivele care îi împiedică pe adulți să participe la programe de formare.
Pentru o persoană care lucrează opt ore pe zi și are o familie de întreținut, un curs poate însemna atât o cheltuială suplimentară, cât și timp liber la care trebuie să renunțe.
Ce meserii vor fi tot mai căutate în România
Schimbările de pe piața muncii arată de ce pregătirea profesională devine tot mai importantă. Potrivit prognozei Cedefop actualizate în iulie 2026, numărul angajaților din ocupațiile IT și comunicații din România este estimat să crească, în medie, cu 7,8% pe an până în 2035.
Sunt anticipate creșteri și în domenii precum cercetarea, serviciile informatice și activitățile de arhitectură și inginerie. În același timp, OCDE arată că firmele din România întâmpină deja dificultăți în găsirea specialiștilor IT, a inginerilor și a unor lucrători calificați din industrie.
Nevoia de pregătire nu îi privește însă doar pe cei care vor să lucreze în IT. În fabrici, de exemplu, folosirea unor echipamente automatizate poate presupune competențe diferite de cele necesare pentru munca manuală. Un angajat care învață să opereze și să supravegheze astfel de echipamente poate avea mai multe posibilități de a se adapta schimbărilor.
Companiile caută angajați pregătiți, dar nu toate investesc în calificarea lor
Lipsa competențelor afectează și activitatea firmelor. Potrivit unei analize OCDE din 2025, aproape 40% dintre lucrătorii din România activează într-un domeniu diferit de cel pentru care s-au specializat. Această nepotrivire poate îngreuna ocuparea posturilor care necesită o pregătire specifică.
Raluca Pârvu arată că în industrie și construcții există în continuare locuri de muncă pentru persoane calificate, dar angajatorii nu găsesc întotdeauna oameni disponibili în localitatea și la salariul oferit.
„Determinați de criza de personal, există angajatori care furnizează și calificarea cu diplomă și acesta reprezintă pentru salariați un avantaj real de a câștiga un salariu mai bun. Alții, au nevoie de resurse pe termen scurt, nu doresc / nu pot investi în calificare și aleg să importe forța de muncă”, a declarat aceasta.
Diferențele apar și în modul în care companiile își pregătesc personalul. Potrivit specialistei, firmele mari au, de regulă, bugete dedicate dezvoltării profesionale, în timp ce alți angajatori oferă doar instruirea necesară pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, fără o calificare recunoscută prin diplomă.
OCDE atrage atenția că, deși angajatorii din România au obligații privind formarea periodică a personalului, respectarea acestora este insuficient monitorizată.
Automatizarea poate lăsa în urmă angajații fără pregătire
Pe termen lung, problema poate deveni și mai serioasă. Raportul OCDE din martie 2026 arată că aproximativ 12% dintre lucrătorii români se află într-o categorie cu risc ridicat de automatizare. Acest lucru nu înseamnă că toate locurile lor de muncă vor dispărea, ci că o parte dintre activitățile pe care le desfășoară ar putea fi preluate de tehnologii.
„Digitalizarea este din ce în ce mai prezentă, chiar și la nivelul personalului de execuție. În multe domenii, se trece progresiv de la o muncă pur manuală, la una parțial sau total automatizată. Nu se mai cere salariatului să facă un gest cu mâna ci să știe să comande o mașină. Deci, în timp, el riscă să fie înlocuit cu o persoană cu o calificare mai înaltă”, a declarat Pârvu.
Pentru angajați, pregătirea profesională poate face diferența între păstrarea unui loc de muncă și dificultatea de a găsi altul. Experiența acumulată rămâne importantă, dar în unele domenii nu mai este suficientă fără competențe noi.
Ce soluții ar putea ajuta angajații
România are deja o strategie națională pentru formarea adulților în perioada 2023–2027, care urmărește creșterea participării la cursuri. OCDE recomandă stimulente pentru companiile care investesc în pregătirea personalului, sprijin financiar pentru persoanele vulnerabile și programe mai bine adaptate cerințelor pieței muncii.
Raluca Pârvu consideră că România ar putea folosi și măsuri aplicate în alte țări europene, precum stimulente fiscale pentru angajatori, credite individuale de formare sau concedii plătite pentru participarea la cursuri.
Problema nu este doar că prea puțini români urmează cursuri, ci și că cei care au cea mai mare nevoie de ele ajung cel mai greu să participe. Fără o pregătire accesibilă și adaptată locurilor de muncă disponibile, companiile pot continua să caute angajați calificați, în timp ce o parte dintre oamenii care ar putea ocupa aceste posturi rămân fără competențele necesare.