Macroeconomie

Internetul de acasă, încă inaccesibil pentru o parte dintre români. România înregistrează cel mai mare procent din UE


România are cele mai ieftine abonamente la internet din Uniunea Europeană și, în același timp, cel mai mare procent de oameni care nu și le permit. În 2025, 6,2% dintre români nu își permiteau să plătească o conexiune la internet acasă, de peste trei ori mai mult decât media europeană, de 2%, potrivit datelor Eurostat. Fără internet, activități precum căutarea unui loc de muncă, învățarea sau accesarea serviciilor publice pot deveni mult mai dificile și pot dura mai mult.

Router Wi-Fi.
Internetul de acasă rămâne inaccesibil pentru o parte dintre români. Foto: arhivă

România înregistrează cel mai mare procent din UE, în timp ce Finlanda se află la polul opus, cu doar 0,1% din populație care nu își permite internet acasă. Comparația este cu atât mai interesantă cu cât Finlanda are unele dintre cele mai scumpe abonamente din Uniune, iar România pe cele mai ieftine.

Cel mai ieftin internet din UE, dar greu de plătit pentru unii români

 Potrivit unei analize realizate de compania Broadband Genie, România avea cel mai mic preț mediu al abonamentelor la internet fix din Uniunea Europeană, de aproximativ 6,66 euro pe lună. Studiul a analizat 2.631 de tarife din 214 țări și teritorii.

La polul opus se afla Luxemburgul, unde prețul mediu ajungea la 49,99 euro lunar. În Țările de Jos, un abonament costa în medie 48,73 euro, iar în Finlanda aproximativ 48 de euro.

Cu toate că diferențele de preț sunt mari, România are cea mai ridicată pondere a persoanelor care încă nu își permit internet acasă. 

Pentru o persoană care își împarte veniturile între alimente, utilități și alte nevoi, chiar și un abonament relativ ieftin poate deveni o cheltuială greu de suportat la final de lună.

Mai puțini români nu își permit internet acasă decât în 2024

Situația s-a îmbunătățit față de anul precedent. În 2024, 7,6% dintre români nu își permiteau o conexiune la internet pentru uz personal acasă, iar în 2025 procentul a coborât la 6,2%. Scăderea este de 1,4 puncte procentuale, însă chiar și așa, România continuă să aibă cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

La nivel european, procentul a scăzut de la 2,1% în 2024 la 2% în 2025. Deși România a înregistrat o îmbunătățire mai mare, diferența față de media UE rămâne considerabilă.

Legătura dintre venituri și posibilitatea de a plăti internetul apare și în statisticile mai vechi ale Eurostat. În 2022, un sfert dintre românii aflați în risc de sărăcie nu își permiteau o conexiune acasă, cel mai mare procent din Uniunea Europeană la acel moment.

Între timp, accesul la internet s-a extins. În 2025, aproximativ 95,4% dintre gospodăriile din România aveau o conexiune la internet, potrivit datelor europene, ușor peste media UE, de 94,7%.

Ce oportunități pot pierde persoanele fără internet acasă

Lipsa unei conexiuni la internet poate face mai dificilă chiar și căutarea unui loc de muncă. Cele mai multe companii publică anunțurile de angajare online, iar candidații sunt nevoiți să trimită CV-uri sau să participe la interviuri la distanță. 

Internetul a ajuns să aibă un rol important și în educație. Elevii și studenții îl folosesc pentru documentare, accesarea materialelor de studiu și comunicarea cu profesorii. Cei care nu dispun de o conexiune acasă pot întâmpina dificultăți în realizarea unor activități școlare sau universitare.

În același timp, tot mai multe servicii publice pot fi accesate online. Programările, completarea unor formulare sau obținerea anumitor documente sunt exemple de activități care pot fi rezolvate fără deplasarea la ghișeu.

Raportul Comisiei Europene privind Deceniul Digital 2026 arată că România a făcut progrese în digitalizarea serviciilor publice, inclusiv în domeniul identificării electronice și al semnăturilor digitale. Instituția europeană subliniază însă că serviciile trebuie să devină mai simple și mai utile pentru cetățeni.

Pe măsură ce aceste servicii se dezvoltă, accesul la internet acasă poate face diferența între rezolvarea rapidă a unei probleme și nevoia de a căuta alte soluții.

Diferențe mari între orașe și sate în folosirea internetului

Pe lângă dificultățile financiare, România se confruntă și cu un nivel redus al competențelor digitale. Potrivit raportului european privind Deceniul Digital 2026, doar 31,84% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale cel puțin de bază în 2025, față de 60,4% la nivelul Uniunii Europene.

Diferențele sunt vizibile mai ales între orașe și sate. În mediul urban, 44,33% dintre persoanele din această categorie de vârstă aveau competențe digitale cel puțin de bază, în timp ce în mediul rural procentul era de numai 22,12%.

Comisia Europeană atrage atenția că nivelul redus al acestor competențe limitează folosirea serviciilor publice online și digitalizarea companiilor. 

Cu toate că România are cele mai ieftine abonamente la internet din UE, o parte dintre români tot nu își permit să le plătească. În același timp, mulți oameni, mai ales din mediul rural, nu au cunoștințele necesare pentru a folosi internetul. 

Citește în continuare