Chiriile din România cresc cel mai mult în statisticile UE. Ce arată anunțurile imobiliare
România apare pe primul loc în Uniunea Europeană în cea mai recentă comparație Eurostat privind creșterea chiriilor: în trimestrul al doilea din 2026, indicele chiriilor era cu 41,2% peste media anului 2025. În aceeași comparație, creșterea era de 22,1% în Croația și de 10,2% în Slovenia. La nivelul UE, chiriile au crescut cu 2,6% între media anului 2025 și trimestrul al doilea din 2026.
Evoluția chiriilor diferă însă în funcție de indicatorul urmărit. În timp ce datele INS pentru septembrie indică o creștere anuală de 39,46% a grupei statistice „Chirie”, avansul față de luna precedentă a fost de numai 0,08%. Pe piața liberă, datele Storia pentru octombrie arată o evoluție mai temperată: prețurile solicitate de proprietari au stagnat sau au scăzut în aproximativ jumătate dintre marile orașe analizate.
Diferența dintre aceste rezultate ține în primul rând de indicatorii măsurați, perioada de comparație și structura datelor. Potrivit Eurostat, în trimestrul al doilea din 2026, indicele chiriilor din România era cu 41,2% peste media anului 2025.
De ce apare România cu o creștere de 41,2% în datele Eurostat
Cifra de 41,2% reprezintă diferența dintre indicele chiriilor din trimestrul al doilea din 2026 și media anului 2025. Nu este o comparație directă cu trimestrul al doilea din 2025 și nici o măsurare a creșterii tuturor chiriilor negociate pe piața liberă.
Un element important pentru interpretarea statisticii este evoluția grupei „Chirie” din indicele prețurilor de consum. Potrivit analizei apartamente.org, în aprilie 2026, această grupă a înregistrat o creștere lunară de 33,5%, după actualizarea chiriilor pentru locuințele deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale, în baza HG 193/2026. Analiza precizează că nivelurile respective nu mai fuseseră actualizate de 19 ani.
În septembrie 2026, grupa statistică „Chirie” avea o creștere de 39,46% față de aceeași lună a anului precedent, dar avansul față de august era de numai 0,08%.
Aceste date sugerează că evoluția chiriilor reglementate a influențat puternic indicatorul agregat. Totuși, datele publicate de Eurostat nu separă în comunicatul respectiv contribuția chiriilor reglementate de cea a chiriilor de pe piața liberă. Prin urmare, creșterea de 41,2% nu poate fi atribuită integral pieței private.
Ce arată piața liberă: evoluții diferite de la un oraș la altul
Datele Storia pentru octombrie 2026 indică o piață neuniformă, în care prețurile solicitate au crescut în unele orașe, au stagnat în altele și au scăzut în mai multe centre urbane.
- Craiova: chiriile au crescut cu 10% față de anul precedent.
- Timișoara: creștere de 7%.
- Brașov: scădere de 7%.
- Cluj-Napoca: scădere de 5%.
- București, Sectorul 1: scădere de 6% la nivel general.
- București, Sectorul 2: creștere de 6% la nivel general, cu un avans de 27% pentru apartamentele cu trei camere.
Potrivit aceleiași analize, aproximativ jumătate dintre orașele urmărite au avut chirii medii stabile sau mai mici față de anul precedent.
O analiză separată a 24.801 de anunțuri de închiriere, urmărite în perioada 6 septembrie–7 octombrie 2026, a identificat o scădere medie de 1,05% a prețurilor solicitate. În acest interval, 14,8% dintre proprietari au redus prețul cerut, cu o diminuare mediană de 7,5%, în timp ce numai 1,9% l-au majorat.
Aceste cifre descriu prețurile din anunțuri, nu neapărat valorile finale din contractele semnate. Ele indică însă că, în perioada analizată, piața ofertelor nu a urmat o creștere uniformă comparabilă cu cea sugerată de indicele agregat.
România în comparație cu celelalte state UE
Comparația Eurostat între trimestrul al doilea din 2026 și media anului 2025 arată diferențe mari între statele membre:
România se detașează în această comparație, însă indicatorul trebuie interpretat în contextul modificărilor care au influențat seria statistică. Diferența față de media UE nu demonstrează, de una singură, că proprietarii de pe piața liberă din România au crescut chiriile cu peste 40%.
De ce diferă datele Eurostat, INS și Storia
Indicatorii utilizați de cele trei surse nu măsoară exact același lucru.
- Eurostat publică un indice armonizat, util pentru compararea evoluției în timp între statele membre. Cifra de 41,2% se referă la trimestrul al doilea din 2026 comparativ cu media anului 2025.
- INS urmărește evoluția prețurilor de consum pentru grupa „Chirie”, care poate include atât chirii de pe piața privată, cât și chirii stabilite pentru locuințe aflate în administrarea autorităților. Din acest motiv, modificările tarifelor reglementate pot influența semnificativ indicele.
- Storia analizează prețurile solicitate în anunțurile de închiriere și evoluțiile din piețele locale. Aceste date sunt utile pentru observarea ofertelor, dar nu reprezintă o evidență completă a chiriilor efectiv plătite.
Există și o serie Eurostat distinctă privind chiria medie lunară în orașe, în funcție de tipul locuinței. Aceasta este concepută pentru comparații ale nivelurilor de chirie și nu trebuie confundată cu indicele care măsoară modificarea prețurilor în timp.
Cât costă chiriile în marile orașe din România
Datele Storia pentru octombrie 2026 arată diferențe importante între orașe și între tipurile de locuințe.
- Cluj-Napoca: aproximativ 420 de euro pentru o garsonieră, 600 de euro pentru un apartament cu două camere și 749 de euro pentru unul cu trei camere.
- Arad: aproximativ 230 de euro pentru o garsonieră, 359 de euro pentru un apartament cu două camere și 435 de euro pentru unul cu trei camere.
- București, Sectorul 1: aproximativ 475 de euro pentru o garsonieră, 695 de euro pentru două camere și 1.080 de euro pentru trei camere.
- București, Sectorul 2: aproximativ 389 de euro pentru o garsonieră, 650 de euro pentru două camere și 999 de euro pentru trei camere.
Aceste valori sunt medii ale prețurilor solicitate în anunțuri și pot diferi de chiria finală negociată. Ele arată și de ce o medie națională poate ascunde diferențe substanțiale între piețele locale.