Economia României ar urma să scadă cu 0,4% în 2026. Salariile pierd și mai mult din puterea de cumpărare

Prognoza actualizată a principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2026–2029, elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) pentru rectificarea bugetară din octombrie 2026, arată o deteriorare a perspectivelor economice pentru acest an.

Economia României va scădea cu 0,4% în 2026 Foto: arhivă

Instituția a revizuit estimarea privind evoluția PIB de la o creștere de 0,1% la o contracție de 0,4%, în timp ce inflația ridicată, scăderea consumului și reducerea numărului de salariați conturează un an dificil pentru economie. Revenirea este estimată să înceapă în 2027, însă ritmul de creștere va rămâne moderat.

PIB-ul crește nominal, dar economia se contractă

Cea mai importantă modificare din noua prognoză a CNSP privește evoluția Produsului Intern Brut. Dacă în estimarea anterioară instituția anticipa o creștere economică de 0,1% în 2026, varianta actualizată indică o scădere de 0,4%. Revizuirea vine după ce economia României a înregistrat în 2025 un avans de numai 0,8%, ceea ce înseamnă că ritmul de creștere rămâne slab, iar perspectiva pentru acest an a devenit negativă.

În valoare nominală, PIB-ul este estimat la 2.086,3 miliarde de lei în 2026, comparativ cu 1.929,9 miliarde de lei în anul precedent. Majorarea valorii nominale nu înseamnă însă că economia produce mai mult în termeni reali. Diferența este influențată de creșterea prețurilor, astfel că, după eliminarea efectului inflației, prognoza indică o contracție a activității economice.

Pentru perioada următoare, CNSP estimează o revenire graduală, cu un avans al PIB de 1,7% în 2027 și de 2,4% în 2028. În 2029, ritmul de creștere ar urma să se situeze la 2,1%. Estimările indică, așadar, o ieșire treptată din perioada de stagnare și contracție, fără o accelerare puternică a economiei în următorii ani.

Inflația rămâne o problemă în 2026

Presiunea inflaționistă se menține ridicată în acest an, CNSP estimând o rată medie anuală a inflației de 8,4%. La sfârșitul lui 2026, rata inflației ar urma să ajungă la 6,4%, potrivit documentului care însoțește rectificarea bugetară.

Prognoza indică o temperare a scumpirilor începând din 2027. Inflația medie anuală este estimată să coboare la 4,6% în 2027, la 3,3% în 2028 și la 3% în 2029. În ceea ce privește rata inflației la sfârșitul anului, estimările sunt de 3,4% pentru 2027, 3% pentru 2028 și 2,8% pentru 2029.

Chiar și în scenariul unei reduceri treptate a inflației, nivelul prețurilor nu revine la cel din anii anteriori. Prognoza indică doar încetinirea ritmului de creștere a acestora, după un an în care scumpirile vor continua să afecteze puterea de cumpărare a populației. Efectul este cu atât mai important în cazul gospodăriilor cu venituri mici și medii, pentru care cheltuielile curente ocupă o pondere semnificativă în buget.

Salariul mediu net crește, dar câștigul real scade

Evoluția salariilor confirmă diferența dintre creșterile nominale și situația reală a veniturilor. Câștigul salarial mediu net lunar este estimat de CNSP la 5.517 lei în 2026, față de 5.266 lei în 2025, ceea ce reprezintă o majorare nominală de 4,8%.

În condițiile unei inflații medii anuale estimate la 8,4%, această creștere nu va acoperi însă scumpirile. Câștigul salarial real este prognozat să scadă cu 3,3% în 2026, ceea ce înseamnă că angajații vor încasa sume mai mari în lei, dar vor putea cumpăra mai puține bunuri și servicii decât în anul precedent.

Pentru următorii trei ani, prognoza indică o creștere constantă a salariului mediu net, care ar urma să ajungă la 5.791 de lei în 2027, 6.091 de lei în 2028 și 6.400 de lei în 2029. În paralel, câștigul salarial real ar urma să revină pe plus, cu o creștere de 0,4% în 2027, de 1,8% în 2028 și de 2% în 2029.

Așadar, potrivit estimărilor, pierderea de putere de cumpărare din 2026 va fi recuperată treptat, pe măsură ce ritmul de creștere a salariilor îl va depăși din nou pe cel al prețurilor. Procesul va fi însă unul lent, iar evoluția veniturilor reale rămâne strâns legată de temperarea inflației.

Consumul populației intră în teritoriu negativ

Un alt indicator care arată presiunea asupra economiei este consumul. CNSP estimează pentru 2026 o scădere de 1,2% a consumului final, în timp ce consumul privat, care reflectă în principal cheltuielile populației, ar urma să se reducă cu 1,6%.

Evoluția vine într-un context în care veniturile reale sunt afectate de inflație, iar măsurile de consolidare fiscal-bugetară contribuie la temperarea cheltuielilor. Reducerea consumului privat reprezintă o schimbare importantă pentru economie, în condițiile în care cheltuielile gospodăriilor susțin o parte semnificativă a cererii interne și activitatea companiilor din comerț și servicii.

Pentru 2027, prognoza indică o revenire a consumului privat, cu un avans de 1,9%. Ritmul de creștere ar urma să se accelereze la 2,6% în 2028, urmând să se situeze la 2,4% în 2029. Această evoluție este corelată cu revenirea treptată a câștigului salarial real și cu reducerea presiunilor inflaționiste.

Industria și serviciile scad, construcțiile și agricultura cresc

La nivelul sectoarelor economice, prognoza CNSP evidențiază evoluții diferite. Industria se numără printre domeniile cu cele mai slabe rezultate estimate pentru 2026, valoarea adăugată brută urmând să scadă cu 3,4%. Sectorul continuă să fie afectat de costurile ridicate ale energiei și materiilor prime, dar și de cererea internă modestă, factori care apasă asupra activității și competitivității companiilor.

Nici serviciile nu vor avea un an favorabil. Pentru acest sector, CNSP anticipează o contracție de 1,9% în 2026, în condițiile în care reducerea consumului afectează activitatea economică din mai multe domenii.

În schimb, construcțiile și agricultura sunt estimate să înregistreze creșteri. Valoarea adăugată brută din construcții ar urma să avanseze cu 10,1%, sectorul beneficiind de investiții și de derularea proiectelor de infrastructură. Agricultura este prognozată să crească cu 5,1%, contribuind astfel la compensarea parțială a scăderilor din industrie și servicii.

Pentru 2027, CNSP anticipează o revenire moderată a industriei, cu o creștere de 0,9%, în timp ce serviciile ar urma să avanseze cu 2%.

Numărul salariaților scade, iar șomajul crește

Perspectivele pieței muncii sunt, la rândul lor, mai puțin favorabile în 2026. Numărul mediu de salariați este estimat la 5,491 milioane de persoane, în scădere cu 0,6% față de anul trecut.

În același timp, numărul șomerilor BIM, calculat potrivit metodologiei internaționale, ar urma să ajungă la 540.000 de persoane. Rata șomajului BIM este estimată la 6,6% în 2026, față de 6,1% în 2025.

Pentru următorii ani, CNSP prognozează o îmbunătățire graduală a situației de pe piața muncii. Rata șomajului ar urma să scadă la 6,2% în 2027, la 5,8% în 2028 și la 5,4% în 2029. Evoluția estimată este în concordanță cu revenirea treptată a activității economice, însă cifrele pentru 2026 arată că ajustarea economiei se va reflecta și în evoluția ocupării.

Cursul mediu ar putea ajunge la 5,60 lei pentru un euro în 2029

Prognoza macroeconomică indică și o depreciere graduală a monedei naționale în raport cu euro. CNSP estimează un curs mediu anual de 5,22 lei pentru un euro în 2026, care ar urma să crească la 5,38 lei în 2027, la 5,49 lei în 2028 și la 5,60 lei în 2029.

Evoluția cursului valutar are relevanță atât pentru companii, cât și pentru populație. Firmele care importă materii prime, echipamente sau produse finite pot resimți efectele unei monede naționale mai slabe prin creșterea costurilor de achiziție. În același timp, deprecierea leului poate influența prețurile produselor și serviciilor care depind de importuri.

Deficitul comercial rămâne la peste 33 de miliarde de euro

Dezechilibrul dintre exporturi și importuri continuă să fie una dintre vulnerabilitățile economiei românești. Pentru 2026, CNSP estimează exporturi de bunuri în valoare de 100,4 miliarde de euro, în timp ce importurile ar urma să ajungă la 133,8 miliarde de euro.

Diferența dintre cele două valori conduce la un deficit comercial prognozat de 33,4 miliarde de euro. În paralel, deficitul de cont curent este estimat la 30,9 miliarde de euro, echivalentul a 7,7% din PIB.

Nici pentru finalul perioadei de prognoză nu este anticipată o corectare semnificativă a dezechilibrului comercial. În 2029, deficitul balanței comerciale ar urma să ajungă la 36,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor CNSP. Prin urmare, diferența dintre valoarea bunurilor exportate și cea a importurilor va continua să reprezinte o problemă importantă pentru economia României.

O redresare graduală în următorii trei ani

Pentru intervalul 2027–2029, scenariul CNSP conturează o revenire economică susținută de reducerea treptată a inflației, reluarea creșterii consumului și îmbunătățirea câștigului salarial real. În același timp, instituția estimează o scădere a șomajului și o revenire moderată a unor sectoare care în 2026 vor înregistra contracții.

Tabloul pentru anul curent rămâne însă dificil: economia este prognozată să scadă cu 0,4%, consumul privat se reduce, câștigul salarial real pierde 3,3%, iar numărul mediu de salariați este estimat în scădere. Industria și serviciile vor avea, de asemenea, evoluții negative, în timp ce construcțiile și agricultura vor înregistra creșteri.

În aceste condiții, majorarea nominală a PIB și creșterea salariului mediu net nu se vor reflecta automat într-o îmbunătățire a nivelului de trai. Pentru 2026, prognoza indică o economie în care prețurile cresc mai repede decât veniturile, consumul se restrânge, iar revenirea activității economice este amânată pentru anii următori.