Macroeconomie

Comisia Europeană a aprobat parțial cererea de plată de 2,67 miliarde de euro din PNRR. Șase jaloane rămân neîndeplinite


România a primit evaluarea preliminară favorabilă a Comisiei Europene pentru cea mai mare parte a celei de-a cincea cereri de plată din PNRR, în valoare de 2,67 miliarde de euro. Bruxelles-ul consideră că 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte au fost îndeplinite satisfăcător. Pentru cele șase obiective rămase, autoritățile române mai au la dispoziție două luni să prezinte explicații și documente suplimentare. În caz contrar, suma aferentă acestora va fi scăzută din plata finală.

Sediul Comisiei Europene
CE a aprobat parțial cererea de plată de 2,67 miliarde de euro din PNRR Foto: Shutterstock

Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată depusă de România în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), componenta principală a programului NextGenerationEU. Evaluarea preliminară transmisă de executivul comunitar confirmă îndeplinirea satisfăcătoare a 34 dintre cele 37 de jaloane și a 35 dintre cele 38 de ținte asumate de țara noastră.

Cererea de plată, în valoare de 2,67 miliarde de euro, vizează reforme și investiții în mai multe domenii, de la gestionarea apei, deșeurilor și pădurilor până la decarbonizarea transporturilor și energiei. Sunt incluse, de asemenea, măsuri privind administrația fiscală, sistemul de sănătate, sectorul social, digitalizarea administrației, cercetarea, educația și mediul de afaceri.

Aprobarea nu înseamnă însă că banii vor ajunge imediat în conturile României. Comisia a transmis evaluarea preliminară Comitetului Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Plata va putea fi efectuată ulterior, după acest aviz și adoptarea deciziei de plată de către Comisia Europeană.

Ce jaloane nu consideră Comisia Europeană îndeplinite

Cele șase obiective pentru care Bruxelles-ul nu a putut confirma îndeplinirea satisfăcătoare vizează în principal sectorul energetic, administrarea terenurilor statului și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.

Printre acestea se numără intrarea în vigoare a unor acte normative care să permită utilizarea terenurilor statului pentru investiții în energie regenerabilă și să sprijine dezvoltarea pieței hidrogenului din surse regenerabile. Comisia a semnalat și probleme legate de instituirea unui registru național unic al terenurilor statului.

Alte obiective restante privesc reducerea duratei medii necesare intervențiilor asupra rețelei de transport al energiei electrice, aplicarea testului pentru întreprinderile mici și mijlocii și îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare prin garanții de portofoliu.

Comisia Europeană urmează să comunice României motivele pentru care consideră că aceste jaloane și ținte nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Autoritățile vor avea apoi două luni pentru a transmite observații și documente justificative.

Dacă, după analizarea răspunsului, Comisia își menține evaluarea, valoarea corespunzătoare obiectivelor neîndeplinite va fi scăzută din suma de 2,67 miliarde de euro aferentă cererii de plată.

Potrivit evaluării preliminare a Comisiei Europene din 16 noiembrie 2026, cele șase jaloane și ținte restante din cererea de plată numărul 5 sunt:

  1. Legislația pentru utilizarea terenurilor statului în investiții în energie regenerabilă, prin adoptarea actelor normative necesare.
  2. Cadrul legislativ pentru dezvoltarea pieței hidrogenului regenerabil, astfel încât hidrogenul produs din surse regenerabile să fie adoptat pe piață.
  3. Înființarea unui registru național unic al terenurilor statului.
  4. Reducerea duratei medii a intervențiilor la rețeaua de transport al energiei electrice.
  5. Aplicarea testului pentru IMM-uri, instrument prin care este evaluat impactul reglementărilor asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
  6. Îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare prin garanții de portofoliu.

România se apropie de finalul PNRR, cu miliarde de euro încă în joc

A cincea cerere de plată face parte din ultima etapă a implementării PNRR, plan prin care România beneficiază de finanțare europeană pentru investiții și reforme în infrastructură, sănătate, educație, energie și administrație.

Planul a fost renegociat, iar valoarea sa a fost redusă la aproximativ 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi nerambursabile. România a depus cererea de plată numărul 5 în august 2026, solicitând inițial 2,84 miliarde de euro. Aceasta cuprinde 75 de jaloane și ținte, dintre care 21 de reforme și 54 de investiții.

România riscă să piardă aproximativ 3,4 miliarde de euro din ultimele două cereri de plată, numerele 5 și 6, dacă nu îndeplinește toate obligațiile asumate. O parte dintre reformele importante au rămas în zona de risc, iar evaluarea Comisiei Europene poate conduce la suspendarea sau reducerea unor sume.

Cererea de plată numărul 6 este ultima din cadrul programului și a fost depusă la 30 septembrie 2026. Ea concentrează, la rândul său, un volum important de investiții și reforme, iar rezultatul evaluării va influența suma totală pe care România o mai poate încasa prin PNRR.

Prin urmare, România mai are de trecut două etape de evaluare pentru a încasa integral fondurile rămase din PNRR. Pentru cererea a cincea, Comisia Europeană poate reduce plata cu valoarea aferentă jaloanelor considerate neîndeplinite, dacă explicațiile autorităților nu schimbă evaluarea preliminară. În cazul cererii a șasea, rezultatul verificării va stabili ce sume mai pot fi atrase până la încheierea programului.

Pierderea granturilor europene ar pune presiune suplimentară pe deficitul bugetar

Investițiile din PNRR sunt finanțate inițial de la bugetul de stat, urmând ca granturile europene să acopere ulterior cheltuielile eligibile validate de Comisia Europeană. Dacă anumite jaloane nu sunt acceptate, România nu mai poate recupera din fonduri nerambursabile sumele cheltuite pentru obiectivele respective.

Datele Ministerului Finanțelor arată că, până la 30 septembrie 2026, statul încasase 22,27 miliarde de lei din granturile PNRR, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din această componentă ajunseseră la 27,19 miliarde de lei. Diferența evidențiază presiunea asupra bugetului în cazul în care o parte dintre finanțările europene solicitate nu vor fi validate.

Pentru proiectele aflate în derulare, Guvernul ia în calcul inclusiv mutarea unor investiții către programele de coeziune sau continuarea lor cu bani de la bugetul național, acolo unde regulile permit. Schimbarea sursei de finanțare poate însă întârzia lucrările și plățile către constructori. În plus, granturile pierdute ar trebui acoperite din resursele statului, într-un moment în care Guvernul urmărește reducerea deficitului bugetar.

Citește în continuare