PNRR: 6,4 miliarde de euro, în joc până pe 20 noiembrie. Ce proiecte sunt în pericol și ce înseamnă pentru români
România așteaptă până pe 20 noiembrie decizia Comisiei Europene privind ultimele două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care mai are de încasat aproximativ 6,43 miliarde de euro. Miza este importantă atât pentru investițiile aflate în derulare, cât și pentru bugetul de stat: o parte din cheltuielile deja făcute de autorități ar putea rămâne în sarcina României dacă Bruxelles-ul nu validează jaloanele și reformele asumate.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, estimează că România ar putea încasa inițial aproximativ 3 miliarde de euro, în timp ce alte 3,4 miliarde de euro ar putea intra într-o zonă de suspendare. Oficialul a precizat că estimarea se poate modifica în funcție de documentele transmise Comisiei Europene și de rezultatul evaluării. O parte dintre sumele suspendate ar putea fi recuperate în primăvara anului 2027, dacă autoritățile reușesc să completeze documentația solicitată.
Câți bani mai are România de primit din PNRR
După trei renegocieri, valoarea actuală a PNRR este de aproximativ 20,1 miliarde de euro, față de 29,2 miliarde de euro la aprobarea inițială din 2021.
România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro, reprezentând aproximativ două treimi din alocarea actuală. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, alte 6,43 miliarde de euro sunt aferente ultimelor două cereri de plată.
Situația este următoarea:
- Cererea de plată 5: aproximativ 2,08 miliarde de euro, aflată în evaluarea Comisiei Europene.
- Cererea de plată 6: aproximativ 4,35 miliarde de euro, depusă la 30 septembrie 2026 și reprezentând ultima tranșă solicitată prin PNRR.
- Total rămas de încasat: aproximativ 6,43 miliarde de euro.
Din suma totală, aproximativ 4,23 miliarde de euro reprezintă componenta de granturi, iar restul este finanțare prin împrumuturi. Distincția este importantă pentru bugetul de stat: granturile sunt bani nerambursabili, în timp ce împrumuturile trebuie rambursate și nu sunt considerate venituri bugetare.
Ministerul Finanțelor a avertizat că bugetul pe 2026 a fost construit pornind de la ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an. Încasarea banilor din ultimele două cereri este necesară pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit.
De ce sunt în pericol miliarde de euro
Potrivit ministrului Alexandru-Mihai Ghigiu, problemele sunt concentrate în special în cererea de plată numărul 6, care include 104 jaloane și ținte. Dintre acestea, 32 prezintă riscul unor penalizări sau chiar al neacordării sumelor aferente.
În cazul cererii de plată 5, sunt șase jaloane cu probleme dintr-un total de 75.
Ministrul a explicat că dificultățile se împart în trei categorii. Prima este reprezentată de reformele și obiectivele care nu au fost îndeplinite în forma și la termenul asumate. A doua categorie include investiții realizate, dar pentru care documentele justificative sunt incomplete. A treia vizează raportări care nu respectă cerințele Comisiei Europene sau conțin informații neclare ori contradictorii.
Diferența dintre aceste situații este esențială. În cazul unui proiect finalizat, dar insuficient documentat, România poate încerca să demonstreze ulterior că a respectat cerințele. În cazul unei reforme care nu a fost adoptată sau implementată, simpla completare a documentelor nu rezolvă problema.
Legea salarizării și închiderea centralelor pe cărbune, printre cele mai mari riscuri
Printre reformele care ridică probleme se numără legea salarizării în sectorul public și angajamentele privind decarbonizarea, inclusiv închiderea centralelor pe cărbune.
Potrivit informațiilor prezentate în documentele guvernamentale, riscul financiar asociat reformei salarizării unitare este estimat la aproximativ 770 de milioane de euro, iar cel aferent jalonului privind decarbonizarea la aproximativ 50 de milioane de euro.
Acestea sunt angajamente importante ale PNRR, iar neîndeplinirea lor poate afecta sumele solicitate de România. În cazul reformei salarizării, problema nu se rezumă la o simplă formalitate administrativă: este vorba despre adoptarea și aplicarea unei reforme asumate în relația cu Comisia Europeană.
În ceea ce privește decarbonizarea, angajamentele privind reducerea utilizării cărbunelui și închiderea capacităților de producție convenite prin plan sunt parte a condițiilor de finanțare.
Aceste riscuri trebuie diferențiate de situațiile în care investițiile au fost realizate, dar autoritățile nu au transmis toate dovezile necesare.
Proiecte de eficiență energetică, în pericol din cauza documentelor
O parte dintre problemele semnalate de MIPE nu țin neapărat de faptul că lucrările nu au fost executate, ci de modul în care au fost raportate către Comisia Europeană.
Alexandru-Mihai Ghigiu a dat exemplul unor proiecte de eficiență energetică gestionate de Ministerul Dezvoltării. În unele documente de raportare nu au fost menționate sursele de încălzire ale clădirilor renovate, deși aceste informații erau necesare pentru demonstrarea îndeplinirii cerințelor.
În alte situații, rapoartele au fost întocmite într-un format diferit de cel solicitat de Comisie sau documentele de șantier au fost emise după termenul-limită relevant.
Astfel, o investiție poate exista fizic, iar lucrările pot fi finalizate, dar finanțarea europeană să fie pusă sub semnul întrebării dacă autoritățile nu pot demonstra respectarea tuturor condițiilor asumate.
O altă problemă semnalată de ministru privește calitatea datelor raportate de instituțiile responsabile de monitorizarea companiilor de stat. În cazul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), au fost identificate informații contradictorii sau raportări care nu au respectat criteriile asumate inițial privind ocuparea locurilor în consiliile de administrație.
Ce se întâmplă dacă România nu primește banii
Impactul asupra bugetului este una dintre cele mai importante mize ale evaluării din 20 noiembrie.
Investițiile și reformele din PNRR sunt finanțate inițial de la bugetul de stat, iar granturile europene primite ulterior reîntregesc bugetul cu sumele aferente cheltuielilor eligibile și validate de Comisia Europeană.
Dacă un jalon nu este validat, cheltuielile deja efectuate pentru componenta respectivă nu mai pot fi recuperate din granturile PNRR. În consecință, banii trebuie suportați din bugetul național.
Ministerul Finanțelor a atras atenția că orice sumă nevalidată din componenta de granturi are impact direct asupra deficitului bugetar. Cu alte cuvinte, statul trebuie să acopere din resurse proprii cheltuieli pentru care se baza pe finanțarea europeană.
Până la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR erau de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din granturi ajunseseră la 27,19 miliarde de lei.
În cazul împrumuturilor, mecanismul este diferit. Ministerul Finanțelor precizează că sumele împrumutate prin PNRR nu reprezintă venituri bugetare, ci o sursă de finanțare a deficitului, mai ieftină decât împrumuturile contractate de pe piață. Cheltuielile finanțate din această componentă se reflectă în deficit indiferent de momentul încasării tranșelor.
Prin urmare, pierderea sau suspendarea unor granturi poate pune presiune suplimentară asupra bugetului, în timp ce componenta de împrumut are deja un tratament bugetar distinct.
Ce înseamnă pentru români: investiții întârziate și presiune asupra bugetului
Pentru populație, problemele din PNRR se pot vedea în primul rând prin ritmul investițiilor publice. Proiectele de renovare energetică a clădirilor, investițiile locale și alte lucrări finanțate prin program depind de existența unor surse de finanțare sigure.
Dacă anumite sume nu sunt validate, autoritățile vor trebui să găsească alte surse pentru continuarea proiectelor. Acestea pot fi bugetul de stat, alte fonduri europene sau, în anumite condiții, finanțări alternative.
Ministrul MIPE a declarat că Guvernul va căuta, împreună cu Ministerul Finanțelor, soluții pentru finalizarea investițiilor aflate într-un stadiu avansat. Printre variante se numără transferarea unor proiecte către fondurile de coeziune, acolo unde regulile europene permit acest lucru, sau finanțarea lor de la bugetul național.
Pentru autoritățile locale și companiile private care au proiecte în derulare, incertitudinea privind sursa de finanțare poate afecta planificarea lucrărilor și plăților. Chiar dacă un proiect nu este abandonat, schimbarea sursei de finanțare poate presupune proceduri suplimentare și întârzieri.
Există și un efect indirect asupra contribuabililor. Dacă granturile europene nu mai acoperă cheltuielile deja făcute, bugetul național trebuie să suporte diferența. Într-un context în care Guvernul urmărește reducerea deficitului, aceste sume pot limita spațiul disponibil pentru alte investiții sau cheltuieli publice.
Nu înseamnă însă că fiecare proiect cu probleme va fi automat oprit sau că toate sumele suspendate vor fi pierdute definitiv. Unele investiții pot continua cu finanțare alternativă, iar o parte dintre banii suspendați ar putea fi recuperată dacă România aduce dovezile necesare.
România mai are două luni pentru a recupera o parte din sumele suspendate
Potrivit calendarului prezentat de MIPE, Comisia Europeană urmează să decidă până pe 20 noiembrie ce jaloane sunt considerate îndeplinite, care sunt evaluate ca îndeplinite parțial și ce sume vor fi plătite sau suspendate.
Pentru obiectivele în cazul cărora problemele țin de documente justificative incomplete sau de calitatea raportărilor, România va avea la dispoziție o perioadă de două luni pentru a transmite clarificări și dovezi suplimentare. Dacă explicațiile sunt acceptate, o parte dintre fondurile suspendate ar putea fi recuperată în primăvara anului 2027.
Ministrul a precizat că estimarea de aproximativ 3 miliarde de euro care ar putea fi încasate inițial nu este definitivă. Documentele transmise în ultimele zile și dialogul cu reprezentanții Comisiei ar putea modifica rezultatul evaluării.
Pentru România, decizia din 20 noiembrie va clarifica nu doar câți bani mai pot fi atrași prin PNRR, ci și cât din costul investițiilor deja realizate va putea fi acoperit din fonduri europene și cât va trebui suportat din bugetul național.