10 condiții pentru ca România să-și păstreze ratingul și să repornească economia
România are de rezolvat o problemă dificilă: să se împrumute mai puțin fără să-și afecteze capacitatea de a produce și de a crește economic. Dacă Guvernul încearcă să echilibreze bugetul prin reducerea investițiilor în infrastructură și dezvoltare, își poate îmbunătăți situația financiară pe termen scurt, dar riscă să slăbească activitatea care generează veniturile viitoare. Pe de altă parte, dacă încearcă să susțină consumul prin cheltuieli permanente fără surse de finanțare, poate compromite încrederea creditorilor.
Bugetul pentru 2027 va fi testul acestei alegeri. România a trecut de două evaluări ale ratingului fără retrogradare: S&P a menținut calificativul BBB - pe 2 octombrie, iar Moody’s a păstrat Baa3 pe 23 octombrie 2026. Ambele calificative se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, iar cele trei mari agenții au perspective negative pentru țară.
„Poziția ratingului este una vulnerabilă”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Pentru autorități, avertismentul vine într-un moment în care economia transmite semnale contradictorii: în primul semestru din 2026, investițiile au crescut cu aproape 11%, în timp ce consumul gospodăriilor a scăzut cu 2,5%.
Evaluările Băncii Transilvania, UniCredit și BCR/Erste indică zece direcții de acțiune pentru autorități.
1. Reducerea deficitului trebuie să contunue și în 2027
După primele nouă luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 3,82% din PIB, cu 1,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Pentru întregul an, Banca Transilvania estimează un deficit de 6% din PIB, în timp ce UniCredit consideră că ținta oficială de 6,2% rămâne realizabilă. În analiza BT, ajustarea fiscală este o condiție a stabilității macroeconomice, nu doar un obiectiv contabil. Reducerea deficitului poate frâna cererea pe termen scurt, însă abandonarea disciplinei bugetare ar putea costa mai mult prin accentuarea dezechilibrelor economice și a presiunilor asupra finanțării statului.
2. Nicio reducere de taxe sau cheltuială permanentă fără finanțare
UniCredit nu exclude un derapaj fiscal în 2027, în funcție de prioritățile Guvernului. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a avertizat că o reducere a taxelor în 2027 ar putea trimite România în categoria „junk”. În același timp, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a cerut evitarea cheltuielilor permanente fără surse de finanțare.
Problema nu este doar dacă o măsură ajută consumatorii sau companiile pe termen scurt, ci și dacă statul își poate permite să o mențină. O reducere de taxe poate lăsa mai mulți bani în economie, dar, dacă nu este compensată, poate majora necesarul de împrumuturi. O cheltuială nouă poate răspunde unei nevoi imediate, dar devine o presiune pe termen lung dacă nu are acoperire.
3. Stabilitatea politică trebuie să reflecte în continuitatea politicilor economice
Investitorii nu urmăresc doar ce promite Guvernul, ci și probabilitatea ca măsurile anunțate să fie aplicate. Schimbările repetate de strategie fiscală și incertitudinea privind bugetul pot determina companiile să amâne investițiile și creditorii să evalueze mai prudent riscurile României.
Banca Transilvania consideră că instabilitatea politică a devenit o variabilă macroeconomică. Episoadele de criză guvernamentală din mai și de la începutul lui octombrie au coincis cu perioade în care leul a ajuns la minime istorice, deși această asociere nu demonstrează că tensiunile politice au fost singura cauză a mișcărilor valutare.
Daniel Dăianu a descris gravitatea situației astfel: „această criză politică este mai rea decât șocurile care au venit din afara țării”.
4. Veniturile bugetare trebuie să crească și prin colectare mai bună
Majorarea taxelor nu este singura cale prin care statul poate obține venituri suplimentare. Administrarea fiscală, respectarea obligațiilor de către contribuabili și limitarea excepțiilor influențează cât ajunge efectiv la buget.
Veniturile fiscale au crescut cu 16,5% în primul trimestru din 2026, potrivit evaluărilor economice disponibile. Banca Transilvania atrage atenția că menținerea progresului depinde de conformare, de administrarea fiscală și de limitarea excepțiilor. Daniel Dăianu a indicat un decalaj de colectare a TVA de peste 40%, conform datelor europene menționate în analiza economică.
Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, a invocat comparația cu Bulgaria, unde taxele sunt mai mici, dar încasările sunt mai bune.
5. Investițiile publice nu trebuie sacrificate pentru economii imediate
Reducerea cheltuielilor poate îmbunătăți pe termen scurt execuția bugetară, dar efectele depind de ceea ce este tăiat. Amânarea unui proiect de infrastructură sau a unei investiții productive poate afecta constructorii, furnizorii și firmele care depind de contractele respective.
Cheltuielile de capital au scăzut cu 48,6% în primul trimestru, potrivit evaluărilor prezentate. Banca Transilvania avertizează că ajustarea fiscală nu este sustenabilă dacă se face prin sacrificarea investițiilor productive.
În același timp, calculele Erste arată că investițiile au contribuit cu 4,1 puncte procentuale la dinamica PIB-ului în trimestrul al doilea, în timp ce consumul a avut o contribuție negativă de două puncte procentuale.
Plata la timp a lucrărilor acceptate este la fel de importantă. Asociația Română a Antreprenorilor din Construcții a avertizat că piața „se apropie de un blocaj major”, pe fondul plăților întârziate de stat și al proiectelor suspendate. Pentru firme, întârzierile pot însemna presiune suplimentară asupra lichidităților; pentru economie, pot încetini proiecte care susțin activitatea și ocuparea.
6. Fondurile europene trebuie transformate în proiecte finalizate
PNRR s-a încheiat la 31 august, cu o absorbție estimată de peste 90% în cazul granturilor și de peste 95% în cazul împrumuturilor, după reducerea planului și pierderea definitivă a aproximativ șapte miliarde de euro, potrivit datelor prezentate în analiza economică.
Peste 2.000 de proiecte locale au rămas nefinalizate și vor trebui plătite de primării, potrivit declarației atribuite fostului premier Ilie Bolojan. Problema capacității administrative este importantă și pentru următoarele surse de finanțare, inclusiv fondurile de coeziune 2021-2027 și programul european SAFE.
Guvernul ar trebui să pregătească din timp proiectele, să asigure cofinanțarea și să urmărească public termenele de execuție. Fondurile europene pot susține creșterea fără aceeași presiune directă asupra bugetului ca finanțarea exclusiv națională, însă împrumuturile europene rămân obligații de rambursat.
Pentru economie, rezultatul important nu este suma anunțată, ci investiția terminată și utilizată. Pentru finanțele publice, contează ca proiectele să producă beneficii pe măsura costurilor asumate.
7. Energia trebuie să ofere consturi mai predictibile
Banca Transilvania identifică șocul energetic asociat conflictului din Orientul Mijlociu drept unul dintre principalele riscuri pentru 2026, prin efectele asupra inflației, consumului și incertitudinii. Evaluările economice indică, în paralel, investițiile în energie drept unul dintre domeniile care pot susține creșterea.
Patronatul Concordia a cerut un cost predictibil al energiei și un pact pentru competitivitate. Pentru companii, predictibilitatea contează la fel de mult ca nivelul prețului: firmele au nevoie să își poată estima costurile atunci când stabilesc prețurile, angajează personal sau decid să își extindă capacitatea de producție.
Autoritățile ar putea prioritiza proiectele energetice și de rețea cu finanțare clară și termene realiste și ar putea comunica previzibil regulile aplicabile consumatorilor și companiilor. Scopul nu este promisiunea unui anumit preț al energiei, ci reducerea incertitudinii care afectează bugetele și deciziile de investiții.
8. Cheltuielile cu salariile publice și pensiile trebuie încadrate într-un plan sustenabil
Salariile din sectorul public, pensiile și dobânzile reprezintă categorii importante de cheltuieli care limitează flexibilitatea bugetului. Dacă obligațiile permanente cresc mai repede decât veniturile recurente, Guvernului îi rămâne mai puțin spațiu pentru investiții și alte priorități.
Banca Transilvania avertizează că inversarea sau amânarea măsurilor privind salariile, pensiile și plafoanele de angajare poate pune în pericol ținta de deficit. Ciprian Dascălu a atras atenția că 90% din cheltuielile statului merg spre salarii, pensii și dobânzi.
Daniel Dăianu susține, potrivit evaluării citate, o indexare „cumpătată” în 2027, care să nu anuleze ajustarea fiscală.
9. Educația și productivitatea trebuie să susțină competitivitatea
Rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns la 28,2% la finalul lui 2025, de peste patru ori rata generală, potrivit datelor prezentate. Banca Transilvania leagă situația de nepotrivirea dintre educație și nevoile pieței muncii, precum și de numărul redus al posturilor pentru debutanți.
În sectorul IT, care a fost un motor important al economiei, volumul s-a redus cu 3,5% în trimestrul al doilea din 2026. Radu Postolache, fost președinte al ANIS, a avertizat: „Ce ne-a adus până aici nu ne va mai duce și mai departe”. Ideea este relevantă și pentru celelalte sectoare: avantajele istorice nu garantează creșterea viitoare dacă firmele nu investesc în inovare și productivitate.
O direcție de acțiune ar fi legarea programelor de formare de cererea reală a angajatorilor și evaluarea lor în funcție de rezultatele pe piața muncii. Efectele apar mai lent decât cele ale unei măsuri fiscale, dar o economie mai productivă poate susține mai bine salariile, exporturile și veniturile bugetare.
10. Credibilitatea fiscală trebuie să se reflecte în costul finanțării
UniCredit estimează că randamentele titlurilor românești pe zece ani sunt cu 1,3-2 puncte procentuale peste nivelurile din restul regiunii. Comparația trebuie interpretată în contextul folosit de bancă, dar diferența arată presiunea pe care o poate exercita percepția riscului asupra finanțării.
Banca Transilvania consideră credibilitatea traseului fiscal un element important pentru costul finanțării. Pentru autorități, aceasta poate fi susținută prin publicarea periodică a execuției bugetare, explicarea abaterilor față de plan și prezentarea măsurilor corective.
Bugetul pe 2027 va arăta dacă ajustarea poate susține și creșterea
UniCredit și Erste estimează o creștere economică de peste 2% în 2027, potrivit prognozelor prezentate. Scenariul presupune continuarea ajustării fiscale și o revenire a consumului; nu este un rezultat garantat.
Raportul BT subliniază că acest obiectiv trebuie finanțat, construit și susținut prin decizii economice consecvente. Pentru guvern, miza este să mențină disciplina fiscală, să continue reformele și să folosească investițiile pentru a susține creșterea economică.