IMM-urile vor să investească, dar banii au devenit prea scumpi. Ce măsuri așteaptă antreprenorii de la Guvern
Reprezentanții IMM-urilor cer Guvernului măsuri care să deblocheze investițiile într-o perioadă în care accesul la bani a devenit mai dificil. Costul ridicat al creditelor, garanțiile cerute de bănci și lipsa de predictibilitate fiscală îi fac pe mulți antreprenori să amâne proiecte, deși nevoia de investiții există.
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,7% în primele șapte luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, iar producția industrială s-a redus cu 3,3% în primul semestru, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Și structura investițiilor publice arată o dependență tot mai mare de banii europeni. Investițiile finanțate din surse naționale au scăzut cu 49% în primul trimestru, de la 10,66 miliarde de lei în 2025 la 5,43 miliarde de lei în 2026, potrivit Ministerului Finanțelor. În primul semestru, aproape 71% din investițiile publice au fost finanțate din fonduri europene nerambursabile și din componenta de împrumut a PNRR. Într-un asemenea context, capacitatea companiilor private de a continua să investească devine cu atât mai importantă. Tocmai firmele mici se lovesc însă de prețul banilor.
De ce este mai greu pentru un IMM să ia un credit
Contactată de Adevărul Financiar, Elena Coandă, vicepreședinte Educație, Inovare și Fonduri Europene în cadrul IMM România, spune că accesul IMM-urilor la finanțarea unei investiții este mai dificil decât anul trecut.
„Este mai greu decât era anul trecut. Băncile au înăsprit condițiile de creditare, iar IMM-urile sunt mai rezervate în a lua credite dacă nu au siguranța unor contracte certe”, a declarat Elena Coandă pentru Adevărul Financiar.
Prudența funcționează în ambele sensuri. Băncile analizează capacitatea firmelor de a rambursa împrumuturile, în timp ce antreprenorii trebuie să estimeze dacă investiția va produce suficient pentru a justifica un credit scump. Pentru IMM-uri apare și o problemă structurală: firmele mici dispun adesea de mai puține active pe care le pot aduce drept garanție.
„Garanțiile și capitalizarea. Multe IMM-uri au afaceri funcționale, dar nu au active suficiente de pus gaj și nici capitaluri proprii solide, iar bilanțurile nu reflectă întotdeauna potențialul real al afacerii”, a explicat vicepreședintele IMM România.
Problema creează un cerc dificil de rupt: firmele au nevoie de finanțare pentru a investi și a deveni mai productive, dar tocmai dimensiunea redusă și capitalizarea slabă le pot limita accesul la banii necesari pentru a face acest pas.
Când costul banilor schimbă decizia de investiție
La problema garanțiilor se adaugă costul finanțării. Pentru o companie, dobânda poate schimba complet calculele unei investiții. Un utilaj nou, extinderea unei linii de producție sau automatizarea unei activități trebuie să genereze un câștig suficient de mare pentru a acoperi nu doar investiția propriu-zisă, ci și costul banilor împrumutați.
„Da, dobânda-cheie a BNR este la 6,50%, iar ROBOR la trei luni era 6,10% la începutul lui octombrie. Pentru o linie standard de capital de lucru, costul ajunge la ROBOR 3M plus o marjă a băncii, între 8% și 10%. La asemenea costuri, multe proiecte nu își mai dovedesc eficiența”, a afirmat Elena Coandă.
Pentru firme, întrebarea nu mai este astfel doar dacă pot obține finanțarea, ci dacă investiția rămâne rentabilă după ce costul creditului este pus în calcul. Atunci când marja de profit estimată nu justifică riscul și dobânda, una dintre variante este amânarea proiectului.
Iar efectul nu se oprește la nivelul companiei. Investițiile amânate înseamnă echipamente care nu sunt cumpărate, capacități de producție care nu sunt extinse și creșteri de productivitate care apar mai târziu.
Ce ar putea debloca investițiile
IMM România susține că problema nu poate fi redusă doar la nivelul dobânzilor. Garanțiile, capitalizarea redusă a firmelor, durata analizei de credit și lipsa de predictibilitate fiscală cântăresc, la rândul lor, în decizia unui antreprenor de a investi.
„Este nevoie de scheme de garantare predictibile și mai bine țintite pe investiții, nu doar pe capital de lucru. Este nevoie de stabilitate fiscală. Antreprenorii nu investesc când regulile se schimbă de la an la an. Analiza de credit ar trebui să fie mai rapidă și bazată și pe fluxurile de numerar și contractele firmei, nu doar pe gaj. Sunt necesare și programe de capitalizare a IMM-urilor – granturi, fonduri de capital de risc, instrumente hibride, pentru că o firmă subcapitalizată nu va fi niciodată un client bun pentru bancă”, a explicat Elena Coandă pentru Adevărul Financiar.
Cererea privind stabilitatea fiscală vine într-un moment sensibil. Bugetul pentru 2027 urmează să fie construit într-un context complicat, iar ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că anul viitor ar putea fi chiar mai dificil decât 2026 din punct de vedere bugetar.
Pentru un antreprenor care își calculează o investiție pe mai mulți ani, predictibilitatea contează aproape la fel de mult ca accesul la credit. O modificare de taxe sau de reguli poate schimba calculele pe baza cărora a fost luată inițial decizia de investiție.
Creditul bancar nu este singura sursă de bani
Există și alternative la creditul bancar clasic, însă nu toate sunt potrivite sau accesibile fiecărei firme.
„Variantele reale sunt fondurile europene, schemele de garantare – BID, FNGCIMM –, leasingul, factoringul, finanțarea prin instituții precum BEI/FEI prin bănci partenere, fondurile de investiții și business angels, iar mai nou platformele de crowdfunding”, a declarat reprezentanta IMM România.
Fiecare instrument răspunde unei alte nevoi. Leasingul poate fi folosit pentru achiziția de echipamente, factoringul permite firmelor să transforme mai repede facturile în lichidități, iar fondurile europene pot reduce partea din investiție care trebuie susținută din resurse proprii sau din credite.
Una dintre sursele importante de finanțare europeană din ultimii ani, PNRR, a ajuns însă la finalul perioadei de implementare a reformelor și investițiilor. Termenul stabilit la nivel european pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor a fost 31 august 2026. Pentru firme, diversificarea surselor de finanțare devine astfel cu atât mai importantă.
Există investiții care așteaptă finanțare
Accesul dificil la bani nu înseamnă că firmele nu mai vor să investească. Dimpotrivă, reprezentanții IMM-urilor vorbesc despre proiecte care ar putea fi puse în mișcare dacă finanțarea ar deveni mai accesibilă.
„Da, există o cerere reprimată de investiții. Cel mai rapid efect l-am vedea în retehnologizare și echipamente în industria prelucrătoare și agroalimentară – investiții cu efect imediat asupra productivității; eficiență energetică și panouri fotovoltaice pentru consum propriu, unde amortizarea e rapidă la prețurile actuale ale energiei; digitalizare și automatizare, inclusiv pentru noile obligații de raportare fiscală”, a afirmat Elena Coandă.
Aici este și miza mai largă a accesului IMM-urilor la finanțare. O investiție într-un utilaj, într-o linie de producție sau în automatizare nu înseamnă doar o cheltuială pentru compania care o face. Poate însemna producție mai mare, costuri mai mici și productivitate mai ridicată într-o economie în care atât industria, cât și consumul au încetinit.
Pentru IMM-uri, problema nu este doar existența banilor în sistem, ci prețul la care îi pot obține, garanțiile pe care trebuie să le ofere și predictibilitatea mediului în care investiția trebuie să se amortizeze. În aceste condiții, schemele de garantare, capitalizarea firmelor și stabilitatea fiscală devin părți ale aceleiași probleme: dacă investițiile private trebuie să contribuie la relansarea economiei, firmele trebuie să poată finanța proiectele care încă au sens economic.