Provocările iernii 2026-2027: România are gaze, dar se confruntă cu deficit de apă, întârzieri la investiții și lipsă de personal în energie
România intră în sezonul rece 2026-2027 cu depozite de gaze naturale aflate printre cele mai bine aprovizionate din Europa, dar și cu vulnerabilități importante în sectorul energiei electrice. Seceta prelungită a redus rezervele de apă din lacurile de acumulare ale Hidroelectrica la mai puțin de jumătate, mai multe capacități de producție trebuie repornite, iar unele investiții esențiale pentru sistemul energetic sunt încă în faza de finalizare. În plus, companiile din sector se confruntă cu o problemă tot mai apăsătoare: deficitul de personal specializat.
Una dintre cele mai importante vulnerabilități ale sistemului energetic este situația hidrologică. După un an marcat de secetă, Hidroelectrica începe sezonul rece cu rezerve de apă mult sub nivelul dorit, ceea ce limitează potențialul de producție al hidrocentralelor.
Gradul de umplere a lacurilor de acumulare este în prezent sub 50%, iar debitele Dunării și ale râurilor interioare sunt semnificativ sub mediile multianuale.
Potrivit lui Dan Plaveti, președintele Directoratului Hidroelectrica, prognozele pentru următoarele luni indică o situație hidrologică dificilă. Pentru luna decembrie, debitul Dunării este estimat la 2.500 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 5.100 de metri cubi pe secundă. În ianuarie, debitul ar putea ajunge la 3.000 de metri cubi pe secundă, comparativ cu o medie de 5.400 de metri cubi pe secundă.
Pe râurile interioare, debitele sunt sub 50% din mediile multianuale, iar pe Dunăre se situează la aproximativ 30%-40% din valorile obișnuite.
„Seceta ne-a afectat foarte mult în producția de energie electrică din acest an. Chiar dacă am trecut cu bine peste vară, aceasta s-a întâmplat cu eforturi, iar contextul hidrologic în care ne-am aflat a pus la încercare capacitatea de producție și ne-a făcut să regândim și să reanalizăm modul cum gestionăm resursele”, a declarat Dan Plaveti.
În aceste condiții, Hidroelectrica va utiliza cu prudență rezervele de apă, prioritizând perioadele în care energia produsă în hidrocentrale are cea mai mare valoare pentru sistem: orele de vârf de consum și intervalele în care este necesară echilibrarea rețelei.
Compania susține că toate hidroagregatele sunt pregătite pentru funcționare, iar programul de mentenanță, reviziile și reparațiile au fost finalizate înainte de intrarea în sezonul rece.
„Apa din lacuri este o resursă limitată și practic o folosim doar când aduce cea mai mare valoare pentru sistem, pentru vârful de consum, în echilibrare, și încercăm să susținem partea de siguranță a funcționării sistemului energetic”, a explicat Plaveti.
România este în top cinci european la stocarea gazelor naturale
În ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale, România se află într-o poziție mai bună decât în cazul resurselor hidroenergetice. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat că țara noastră se situează în primele cinci state europene în funcție de nivelul înmagazinării gazelor naturale, cu o rată de umplere peste media europeană.
Ministerul Energiei a pregătit programul de iarnă și urmărește permanent evoluția stocurilor, în discuțiile cu operatorii din sector fiind analizate inclusiv modalitățile prin care rezervele pot fi suplimentate și menținute la un nivel suficient.
Ministrul a atras atenția că un rol esențial îl va avea ritmul de extracție din depozite. Companiile trebuie să gestioneze rezervele astfel încât să existe cantități suficiente și în a doua parte a sezonului rece, când pot apărea episoade de ger prelungit.
„Cel mai bine stăm anul acesta în ceea ce privește stocarea gazelor naturale, cel mai bine raportat la multe alte țări din Europa și la media europeană. Suntem top cinci țări europene ca și nivel de înmagazinare gaze naturale”, a declarat Dumitru Chisăliță.
La rândul său, Romgaz și-a stabilit ca prioritate menținerea unui nivel adecvat al producției interne. Compania trebuie să asigure livrările în condițiile prevederilor Ordonanței 12/2026, care stabilește un preț administrat de 110 lei/MWh pentru gazele furnizate consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică destinată populației.
Potrivit lui Aristotel Jude, membru al Consiliului de Administrație al Romgaz, aproximativ 70% din producția companiei realizată în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 este alocată acestor categorii de consumatori.
Pentru menținerea producției, Romgaz a efectuat reviziile anuale ale echipamentelor, a derulat lucrări de reparații și intervenții la sonde și continuă programele de introducere în exploatare a unor sonde noi și de reabilitare a zăcămintelor mature.
Compania are programe anuale de investiții de peste 5 miliarde de lei, iar conducerea consideră că un grad de realizare de peste 80% reprezintă un rezultat important pentru dezvoltarea capacităților de producție.
Cernavodă și Iernut, capacități importante pentru sistemul energetic
Disponibilitatea capacităților de producție electrică reprezintă o altă provocare pentru sezonul rece. În ultimele luni, sistemul energetic național a fost afectat de indisponibilitatea unor unități importante de producție, inclusiv de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Ministrul Energiei a anunțat că Unitatea 1 a fost repornită, iar în prezent se desfășoară demersurile necesare pentru repornirea Unității 2.
Revenirea ambelor unități la capacitatea normală de funcționare ar contribui la creșterea producției de energie electrică și la consolidarea securității energetice, în condițiile în care sistemul are nevoie de capacități disponibile pentru a acoperi consumul din sezonul rece.
Un alt proiect important este centrala pe gaze de la Iernut, cu o capacitate instalată de 430 MW, pe care Romgaz încearcă să o finalizeze după întârzieri succesive și dificultăți contractuale.
Potrivit lui Aristotel Jude, director general adjunct al Romgaz, centrala ar putea fi sincronizată la Sistemul Energetic Național în primul trimestru din 2027, iar intrarea în operare comercială este estimată pentru jumătatea anului viitor.
Romgaz a preluat rolul de antreprenor general și a încheiat majoritatea contractelor necesare finalizării lucrărilor și punerii în funcțiune.
Noua centrală de la Iernut utilizează tehnologia ciclului combinat cu turbine pe gaze naturale și are o eficiență electrică brută de 56,4%. Un element important este și sistemul Black Start, care permite pornirea centralei fără alimentare inițială din rețeaua electrică externă, contribuind la restaurarea sistemului în cazul unor avarii majore sau întreruperi generalizate.
Tarnița-Lăpuștești și bateriile, investiții necesare pentru stocarea energiei
Seceta și variațiile producției de energie regenerabilă readuc în prim-plan necesitatea dezvoltării capacităților de stocare. Hidroelectrica lucrează la mai multe proiecte prin care urmărește să își crească flexibilitatea și capacitatea de a furniza energie atunci când sistemul are nevoie.
Unul dintre cele mai importante este hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, pentru care Hidroelectrica a încheiat un parteneriat cu compania franceză EDF.
În prezent, cele două companii elaborează un studiu de prefezabilitate care va stabili capacitatea optimă a centralei, valoarea investiției și condițiile în care proiectul poate fi realizat.
Potrivit lui Dan Plaveti, modelele financiare au fost discutate la nivel de principiu cu Ministerul Energiei, care analizează posibilitatea unor scheme de ajutor de stat pentru investițiile în stocare.
În paralel, Hidroelectrica pregătește și alte proiecte. O investiție în stocare cu baterii se află în implementare, iar alte două proiecte sunt pregătite pentru lansarea licitațiilor.
Dezvoltarea capacităților de stocare ar permite utilizarea mai eficientă a energiei produse în perioadele cu disponibilitate ridicată și furnizarea acesteia în intervalele cu cerere mare.
Transelectrica se confruntă cu deficit de personal, în ciuda investițiilor în rețea
Dincolo de echipamente, centrale și investiții, infrastructura energetică are nevoie de personal specializat pentru operare, mentenanță și dezvoltare. Aceasta este una dintre problemele semnalate de Ștefăniță Munteanu, președintele Directoratului Transelectrica.
Compania se confruntă de aproape trei ani cu restricții privind angajările, în timp ce volumul de muncă al angajaților a crescut semnificativ, pe fondul proiectelor de investiții și al responsabilităților suplimentare.
Transelectrica are în prezent 2.040 de angajați, iar un memorandum aprobat recent permite companiei să angajeze încă 100 de persoane.
„Cred că avem aproape 3 ani de zile de când suntem în pline restricții. Avem nevoie de memorandumuri ca să putem să suplimentăm numărul de posturi. Și, dacă nici ultimii 3 ani nu au fost cei mai dificili din punct de vedere încărcare... Este dificil să le explici colegilor că trebuie să muncească pentru salariul pe care îl aveau în 2022 sau 2023, dar încărcarea lor este de trei-patru ori mai mare”, a declarat Ștefăniță Munteanu.
În ceea ce privește investițiile, conducerea Transelectrica susține că proiectele majore din planul de dezvoltare se află în diferite etape de implementare, o parte având deja autorizațiile de construire obținute, iar altele fiind în curs de autorizare sau atribuire.
Munteanu consideră că investițiile în resursa umană trebuie să devină o prioritate pentru următorii ani, în condițiile în care dezvoltarea infrastructurii energetice presupune nu doar finanțare și echipamente, ci și specialiști care să asigure funcționarea sistemului.