Nuclearelectrica a pierdut aproape un miliard de lei după oprirea reactoarelor. România a importat energie mai scumpă, iar prețul spot a crescut cu 41%
Oprirea reactoarelor de la Cernavodă, pe fondul nivelului scăzut al Dunării, a avut efecte în lanț asupra companiei Nuclearelectrica și asupra pieței de energie din România. Compania estimează venituri din vânzarea electricității cu aproape un miliard de lei mai mici decât cele prevăzute inițial pentru 2026, în timp ce cheltuielile cu achiziția de energie au crescut. În paralel, România a apelat mai mult la importuri, iar prețul mediu de pe piața spot a urcat semnificativ în perioada în care ambele unități nucleare au fost oprite.
Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național pe 6 noiembrie, după aproximativ 100 de zile de oprire. Unitatea 2 rămâne însă indisponibilă, iar revenirea sa depinde de menținerea unui nivel suficient al Dunării. În acest interval, Nuclearelectrica a pierdut o parte importantă din veniturile pe care le-ar fi obținut din producția proprie, iar piața a trebuit să acopere deficitul prin alte surse, inclusiv importuri.
Aproape un miliard de lei mai puțin din vânzarea energiei
Bugetul de venituri și cheltuieli al Nuclearelectrica pentru 2026 a fost revizuit în urma opririi reactoarelor. Veniturile totale estimate au fost reduse de la aproximativ 5,83 miliarde de lei la 4,96 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o scădere de aproape 871 de milioane de lei, respectiv aproximativ 15%.
Cea mai importantă ajustare privește veniturile din vânzarea energiei electrice, estimate acum cu aproximativ 991 de milioane de lei sub nivelul prevăzut în bugetul inițial.
Compania a redus, în același timp, unele cheltuieli directe de exploatare, cu aproximativ 149 de milioane de lei. Aceste economii nu au compensat însă costurile suplimentare generate de indisponibilitatea reactoarelor. Cheltuielile estimate pentru achiziția de energie electrică au crescut cu aproximativ 261 de milioane de lei.
Premierul Luca Niculescu a estimat că pierderile generate de oprirea reactoarelor în cele aproximativ trei luni s-au ridicat la circa un miliard de lei, echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro.
Este importantă diferența dintre aceste cifre: reducerea de aproape un miliard de lei a veniturilor din vânzarea energiei reprezintă o comparație cu bugetul inițial, în timp ce estimarea premierului se referă la pierderile asociate perioadei de oprire. Nu sunt indicatori identici și nu trebuie adunați.
România a importat mai multă energie, iar prețul spot a crescut cu 41%
Oprirea reactoarelor nu a afectat doar rezultatele financiare ale Nuclearelectrica. Cele două unități de la Cernavodă asigură în mod obișnuit o parte importantă din producția de electricitate a României, astfel că indisponibilitatea lor a mărit necesarul de energie din alte surse.
După oprirea Unității 1, pe 28 iulie, și apoi a Unității 2, pe 13 august, România a apelat mai mult la importuri. În perioada 14 august – 9 septembrie, importurile de energie au fost cu aproape 50% mai mari decât în intervalul similar din 2025.
Factura estimată pentru energia importată în această perioadă a ajuns la aproximativ 58 de milioane de euro, față de 22,5 milioane de euro în perioada comparabilă din anul precedent.
În același timp, prețul mediu spot a urcat la aproximativ 157 de euro/MWh, față de 88 de euro/MWh în 2025. Creșterea nu poate fi pusă exclusiv pe seama opririi reactoarelor, deoarece prețurile depind și de evoluțiile din piețele regionale, de disponibilitatea centralelor din țările vecine și de nivelul consumului. Totuși, dispariția temporară a producției nucleare interne a pus presiune suplimentară asupra pieței.
O altă comparație, realizată pe baza datelor OPCOM pentru trei intervale succesive, arată creșterea prețului mediu ponderat pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În perioada 1–28 iulie, când ambele reactoare funcționau, prețul mediu a fost de aproximativ 626 de lei/MWh.
După oprirea Unității 1, în intervalul 29 iulie – 13 august, prețul a crescut la aproximativ 783 de lei/MWh, cu circa 25% mai mult. După oprirea ambelor reactoare, între 14 august și 6 octombrie, media a ajuns la aproximativ 884 de lei/MWh, cu aproximativ 41% peste nivelul din perioada în care ambele unități erau în funcțiune.
Aceste comparații indică o perioadă de scumpire accentuată, dar nu demonstrează că oprirea reactoarelor a fost singura cauză a creșterii prețurilor.
Pentru intervalul 14 august – 6 octombrie, o evaluare a importurilor fizice, raportată la prețurile spot corespunzătoare, indică o valoare de aproximativ 1,846 miliarde de lei. Suma trebuie privită ca o estimare orientativă, nu ca factura efectivă achitată de importatori: energia este cumpărată prin mai multe mecanisme și contracte, nu exclusiv pe piața spot.
Producția fotovoltaică ridicată din timpul verii a limitat, în anumite ore, presiunea asupra sistemului. Situația a fost însă mai dificilă seara, când producția solară scade, iar consumul rămâne ridicat. O oprire similară în sezonul rece ar putea avea efecte mai puternice, în condițiile în care România nu mai beneficiază de aceeași producție solară.
Acțiunile Nuclearelectrica au scăzut cu 15% după anunțul opririi reactoarelor
Investitorii au reacționat la perspectiva unor venituri și profituri mai mici. La prima ședință bursieră după oprirea ambelor reactoare, acțiunile Nuclearelectrica au scăzut cu aproximativ 4,8%, până la 63,9 lei pe unitate. Capitalizarea companiei s-a redus atunci cu aproape un miliard de lei, până la aproximativ 19,3 miliarde de lei.
Până la jumătatea lunii septembrie, acțiunile pierduseră aproximativ 15% față de nivelul din 27 iulie. În aceeași perioadă, indicele principal BET al Bursei de Valori București scăzuse cu aproximativ 7,5%.
La sfârșitul lunii septembrie, titlurile au coborât în zona de 49 de lei, după care au recuperat o parte din pierdere. La închiderea ședinței din 6 noiembrie, acțiunea era cotată la 59,8 lei.
Prin comparație, maximul ultimelor 52 de săptămâni a fost de aproximativ 78,5 lei, atins în ianuarie 2026. Așadar, chiar și după revenirea din toamnă, acțiunile se aflau încă sub maximul de la începutul anului.
Scăderea capitalizării bursiere nu reprezintă o pierdere contabilă a companiei. Ea arată diminuarea valorii de piață a acțiunilor, în funcție de prețul la care investitorii sunt dispuși să le tranzacționeze.
Profitul estimat pentru 2026 a fost redus cu aproape 43%
Revizuirea bugetului a afectat și estimările privind profitabilitatea companiei. Profitul net estimat pentru 2026 a fost redus de la aproximativ 2,06 miliarde de lei la 1,18 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o scădere de aproape 43%.
Și profitul brut estimat a fost diminuat, cu aproximativ 41,5%, până la circa 1,4 miliarde de lei.
Bugetul revizuit a inclus și o reducere a sumei estimate pentru dividende: de la aproximativ 683 de milioane de lei la circa 240 de milioane de lei. Astfel, efectele opririi reactoarelor se pot reflecta nu doar în rezultatul companiei, ci și în sumele care ar putea ajunge la acționari.
Statul român deține aproximativ 82,5% din Nuclearelectrica, prin Ministerul Energiei, astfel că este principalul acționar al companiei.
Unitatea 1 a revenit după aproximativ 100 de zile. Unitatea 2 rămâne oprită
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită pe 28 iulie, pe fondul debitului redus al Dunării și al condițiilor dificile de răcire. Unitatea 2 a fost oprită ulterior, pe 13 august. Din acel moment, centrala nucleară nu a mai livrat energie în sistem până la reconectarea Unității 1, pe 6 noiembrie.
Prin urmare, cele aproximativ 100 de zile se referă la perioada de indisponibilitate a Unității 1, nu la perioada în care ambele reactoare au fost simultan oprite. Centrala a rămas fără producție nucleară din 13 august până la revenirea Unității 1 în sistem, în noiembrie.
La reconectare, reactorul nu a revenit imediat la capacitatea nominală de producție. Unitatea 1 are o putere instalată de aproximativ 706 MW, iar creșterea producției se face treptat, în condiții de siguranță.
Unitatea 2 rămâne oprită, iar reluarea funcționării depinde de menținerea unui nivel suficient al Dunării și de condițiile tehnice necesare. În mod obișnuit, cele două reactoare asigură împreună aproximativ 20% din producția de electricitate a României.