PFA-urile câștigă teren, în timp ce înființarea de SRL-uri scade. Ce se schimbă în antreprenoriatul românesc?
În primele nouă luni din 2026, înmatriculările de PFA-uri au crescut cu 23,9%, în timp ce cele de SRL-uri au scăzut cu 24,5%. Modificările fiscale, costurile de administrare și diferențele dintre cele două forme juridice influențează calculele celor care vor să înceapă o afacere.
Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată o schimbare importantă în structura noilor înmatriculări de afaceri din România. În perioada ianuarie-septembrie 2026 au fost înregistrate 100.975 de înmatriculări de persoane fizice și juridice, cu 8,9% mai puține decât în primele nouă luni din 2025. Dintre acestea, 55.751 au fost societăți cu răspundere limitată (SRL), în scădere cu 24,5%, în timp ce numărul persoanelor fizice autorizate (PFA) a ajuns la 40.800, după o creștere de 23,9%.
Modificările fiscale schimbă calculele celor care vor să înceapă o afacere
Una dintre explicațiile date de reprezentanții IMM România pentru schimbarea preferințelor antreprenorilor este modificarea regimului fiscal aplicabil firmelor în 2026. Printre măsurile importante se numără reducerea plafonului de venituri pentru încadrarea în regimul microîntreprinderilor, de la 250.000 de euro la 100.000 de euro, începând cu 1 ianuarie 2026.
Această schimbare restrânge categoria societăților care pot aplica impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în condițiile în care trebuie îndeplinite și celelalte cerințe prevăzute de Codul fiscal. Nu toate SRL-urile se încadrează în acest regim, iar depășirea plafonului nu înseamnă încetarea activității, ci trecerea la impozitul pe profit, potrivit regulilor fiscale.
O altă modificare importantă vizează impozitul pe dividende, care a crescut de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026. Pentru antreprenorii care obțin profit printr-un SRL și aleg să îl retragă sub formă de dividende, schimbarea înseamnă o cotă de impozitare mai mare decât în anul precedent. Impactul depinde însă de modul în care este administrat profitul societății și de decizia asociaților privind distribuirea acestuia.
IMM România a analizat această evoluție încă din aprilie, când organizația a atras atenția asupra creșterii înmatriculărilor de PFA-uri și a scăderii celor de SRL-uri în primul trimestru. Potrivit comunicatului transmis la 30 aprilie, reprezentanții organizației au pus schimbările pe seama modificărilor fiscale și a contextului economic general.
Patronatul a menționat că PFA-urile pot deveni opțiuni atractive pentru activități din domenii precum serviciile profesionale, IT-ul și consultanța, datorită flexibilității operaționale și a unei structuri fiscale adaptabile. În același timp, organizația a atras atenția că această formă de organizare, deși mai ușor de gestionat la înființare și cu costuri mai mici, poate avea dezavantaje pe termen mediu și lung, din cauza limitărilor legale și a tipului de răspundere.
PFA-ul presupune o administrare mai simplă, dar vine și cu limite
Pentru persoanele care lucrează individual, fără investiții mari și fără planuri imediate de extindere, PFA-ul poate reprezenta o variantă mai simplă de organizare. Evidența contabilă se ține în partidă simplă, potrivit reglementărilor aplicabile, iar titularul poate desfășura activitatea fără structura administrativă specifică unei societăți comerciale.
Forma juridică este concepută în principal pentru persoanele care își desfășoară activitatea folosind propriile competențe profesionale și propria muncă. Potrivit OUG nr. 44/2008, un PFA poate avea cel mult cinci clase de activități CAEN și poate lucra singur sau împreună cu cel mult trei persoane angajate.
Aceste limite pot fi suficiente pentru cine oferă servicii individuale, dar pot deveni restrictive atunci când activitatea începe să se extindă. De exemplu, un profesionist care lucrează pe cont propriu poate considera PFA-ul potrivit pentru început, în timp ce o afacere care presupune mai mulți angajați, investiții sau activități diversificate poate avea nevoie de o altă structură juridică.
Un alt aspect important este răspunderea patrimonială. Potrivit articolului 20 din OUG nr. 44/2008, titularul PFA răspunde pentru obligațiile asumate în activitatea economică folosind bunurile din patrimoniul de afectațiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului, în condițiile legii.
SRL-ul rămâne o opțiune pentru afacerile care vor să se dezvolte
Spre deosebire de PFA, SRL-ul este o persoană juridică, cu patrimoniu propriu, distinct de cel al asociaților. Unul dintre avantajele importante este regimul răspunderii. Potrivit Legii societăților nr. 31/1990, asociații unei societăți cu răspundere limitată răspund pentru obligațiile acesteia numai până la concurența capitalului social subscris.
Această separare patrimonială oferă o protecție mai mare decât în cazul PFA-ului, fără să însemne însă că toate riscurile personale dispar. De asemenea, SRL-ul presupune obligații contabile și administrative specifice unei persoane juridice, iar banii societății nu pot fi utilizați ca și cum ar reprezenta direct veniturile personale ale asociatului. Retragerea banilor trebuie făcută prin modalitățile prevăzute de lege, inclusiv prin distribuirea dividendelor, atunci când sunt îndeplinite condițiile necesare.
Din acest motiv, comparația dintre PFA și SRL nu poate fi redusă la o singură cotă de impozitare sau la costul înființării. Pentru o activitate individuală, cu venituri și cheltuieli relativ ușor de gestionat, PFA-ul poate fi suficient. În cazul unei afaceri care presupune angajați, investiții, contracte mai complexe sau planuri de extindere, SRL-ul poate oferi o structură mai potrivită.
Ce arată schimbarea preferințelor despre mediul de afaceri
Creșterea înmatriculărilor de PFA-uri în paralel cu reducerea celor de SRL-uri conturează o schimbare în structura noilor activități economice din România. Evoluția apare într-un context în care antreprenorii trebuie să ia în calcul nu doar veniturile pe care speră să le obțină, ci și costurile fiscale, obligațiile administrative și riscurile asociate formei juridice alese.
Totuși, numărul mai mare de PFA-uri nou înființate nu înseamnă automat că antreprenoriatul românesc se dezvoltă mai rapid sau că firmele renunță în masă la forma de societate comercială. Statisticile privind înmatriculările nu arată câte dintre noile entități devin efectiv active, cât timp funcționează sau ce venituri generează.
Datele ONRC indică, în schimb, că formele de organizare independente au câștigat teren în rândul noilor înmatriculări, în timp ce numărul SRL-urilor nou înființate s-a redus semnificativ.