Cele mai sărace regiuni din România după venituri. Ce înseamnă diferențele pentru companii
Nord-Est avea în 2023 cel mai mic venit disponibil pe locuitor, iar Sud-Est înregistra în 2025 cea mai mare rată a lipsurilor severe. Cele două clasamente ridică mari semne de întrebare pentru firmele care vor să se extindă. Ce își permit clienții să cumpere și cât de ușor poate fi formată o echipă.

Când un comerciant caută locul pentru următorul magazin, îl interesează câți oameni vor trece pragul și ce vor pune în coș. Media pe țară îi spune puțin despre un anumit cartier sau oraș. În 2025, 27,2% dintre locuitorii din Sud-Est se confruntau cu lipsuri materiale și sociale severe. Era rata cea mai ridicată dintre cele 243 de regiuni ale UE pentru care existau date. În Vest, proporția era de 6,4%, aproape de media UE, de 6,3%. În România, media era de 16,8%. Eurostat include în această categorie persoanele care nu își permit cel puțin șapte dintre cele 13 lucruri urmărite, cum ar fi să-și încălzească locuința adecvat sau să acopere o cheltuială neprevăzută.
Diferența dintre Sud-Est și Vest a ajuns la 20,8 puncte procentuale în 2025, de la 15,6 în 2024. Cea mai mare schimbare a fost în Vest, unde rata a coborât de la 10,8% la 6,4%. În Sud-Est, ea a urcat de la 26,4% la 27,2%. Comparația cu 2021 schimbă însă perspectiva. Atunci, 38,1% dintre locuitorii din Sud-Est și 17,2% dintre cei din Vest se confruntau cu lipsuri severe. Diferența era de 20,9 puncte procentuale, aproape la fel ca în 2025, deși între timp ratele au scăzut în ambele regiuni.
Unde sunt veniturile cele mai mici și unde sunt lipsurile mai răspândite
Sud-Est are cele mai răspândite lipsuri severe, iar Nord-Est are cel mai mic venit disponibil pe locuitor.
Venitul disponibil, privarea severă și ocuparea în cele opt regiuni ale României
| Regiune | Privare severă, 2025 | Ocupare la 20-64 de ani, 2025 | Venit disponibil net pe locuitor, 2023 |
| București-Ilfov | 12,9% | 81,1% | 28.500 PPS |
| Vest | 6,4% | 66,5% | 16.000 PPS |
| Centru | 16,8% | 70,0% | 14.900 PPS |
| Nord-Vest | 17,4% | 70,3% | 14.800 PPS |
| Sud-Est | 27,2% | 62,1% | 12.500 PPS |
| Sud-Vest Oltenia | 17,1% | 61,7% | 12.200 PPS |
| Sud-Muntenia | 19,2% | 68,3% | 12.000 PPS |
| Nord-Est | 14,9% | 69,1% | 11.600 PPS |
| România | 16,8% | 69,0% | 15.100 PPS |
Date Eurostat, regiunile fiind ordonate după venit. Venitul anual pe locuitor este exprimat în standarde ale puterii de cumpărare (PPS), rotunjit la 100 PPS, și se referă la 2023; privarea și ocuparea, la 2025. Ajustarea pentru prețuri se face la nivel național.
În Nord-Est, venitul disponibil net pe locuitor era de 11.600 PPS în 2023. În 2025, 14,9% dintre locuitori se confruntau cu lipsuri severe, față de 16,8% la nivel național. Rata de ocupare, de 69,1%, era aproape de media țării. În Sud-Est, venitul pe locuitor fusese mai mare, de 12.500 PPS, însă rata lipsurilor severe era cu 12,3 puncte procentuale peste cea din Nord-Est.
București-Ilfov avea cel mai mare venit pe locuitor în 2023. În 2025, ponderea celor care se confruntau cu lipsuri severe era de circa două ori mai mare decât în Vest. Veniturile provin din conturile regionale, iar lipsurile sunt măsurate printr-o anchetă. Cifrele sunt din ani diferiți și nu arată cât contează în Nord-Est distribuția veniturilor, prețurile locale sau consumul din gospodăria proprie. Pentru un comerciant care compară două localități, întrebarea rămâne cât cheltuiesc clienții pe produsele pe care vrea să le vândă. Eurostat, conturile regionale ale gospodăriilor.
Cum se schimbă cererea de la o piață la alta
În 2025, consumul mediu al unei gospodării din România a fost de 4.833 de lei pe lună, potrivit INS. În sumă intră atât cumpărăturile, cât și valoarea a ceea ce oamenii consumă din gospodăria proprie. La sate, produsele din resurse proprii reprezentau 10,2% din cheltuielile totale ale gospodăriilor, de 3,8 ori mai mult decât la oraș. Cifrele compară mediul rural cu cel urban la nivel național. Datele publicate nu includ o comparație pe cele opt regiuni.
Profi spune că, atunci când a testat formatul LOCO, a ținut cont de ce produceau deja oamenii în gospodărie. Printre primele localități în care a lansat formatul, în 2015, au fost Matca, în Galați, și Lovrin, în Timiș. Magazinele aveau o selecție mai restrânsă de lactate, fructe și legume, pe care localnicii le obțineau adesea din gospodărie. Pe rafturi se găseau și articole de menaj sau de grădinărit. În septembrie 2025, compania spunea că formatul ajunsese în peste 640 de comunități.
Venitul rezidenților nu spune toată povestea cererii din Sud-Est. Pe litoralul județului Constanța, unitățile de cazare au înregistrat 5.154.450 de înnoptări în 2024. Turiștilor străini le-au revenit 88.801, adică 1,7% din total. Anuarul județean nu precizează din ce regiuni au venit turiștii români.
Pentru un restaurant sau un magazin care se bazează pe turiști, luna din calendar poate conta mai mult decât media pe an. În întregul județ Constanța s-au înregistrat 2,15 milioane de înnoptări în august 2025, față de circa 42.600 în ianuarie, potrivit seriei lunare a INS.
Ce află o firmă despre oamenii pe care îi poate angaja
În 2025, cele mai mici rate de ocupare erau în Sud-Vest Oltenia, de 61,7%, și în Sud-Est, de 62,1%. Printre cei care nu lucrează se numără atât șomeri, cât și persoane inactive. O firmă care vrea să angajeze trebuie să afle câți oameni au calificarea potrivită, pot face naveta și sunt disponibili pentru schimburile pe care le oferă. Eurostat, piața muncii la nivel regional.
În Vest, un comerciant găsește două motive să se uite mai atent la cererea locală. Regiunea avea al doilea venit disponibil net pe locuitor în 2023 și cea mai mică rată a lipsurilor severe în 2025. Pentru o fabrică, întrebarea este cine poate ocupa posturile. Rata de ocupare de 66,5%, sub media națională de 69,0%, nu arată câți candidați au calificările necesare. În raportul din 2025, OCDE notează că angajatorii din vestul și nord-vestul țării semnalau dificultăți de recrutare.
Când a ales Oradea pentru fabrica de anvelope, Nokian Tyres evaluase peste 40 de amplasamente din mai multe țări europene. Compania spune că în alegere au contat personalul calificat, infrastructura și distanța până la clienții din Europa Centrală, principala piață pe care urma să o deservească fabrica.
Pentru a porni producția, Nokian a recrutat în Bihor și a pregătit în Finlanda echipa de lansare, formată din 60 de oameni. Prima anvelopă a ieșit de pe linia de la Oradea la 1 iulie 2024. Fabrica a fost inaugurată oficial la 19 septembrie 2024. Nokian Tyres, prima anvelopă și instruirea echipei.