Carieră & Pensii

Angajații în prag de pensionare, lăsați în afara pieței muncii. Statul oferă 27.000 de lei pentru fiecare angajare


România continuă să valorifice insuficient experiența profesională a angajaților aflați în a doua parte a carierei. Datele Eurostat pentru 2025 arată că rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 55 și 64 de ani a fost de 57% în România, comparativ cu 66,4% la nivelul Uniunii Europene. Diferența de 9,4 puncte procentuale indică dificultățile pe care le întâmpină piața muncii din România în menținerea persoanelor cu experiență în activitate.

Un angajat în vârstă lângă o tânără, în fabrică
Firmele nu se înghesuie să angajeze persoane aflate în prag de pensionare, deși primesc subvenții Foto: arhivă

Situația este cu atât mai importantă cu cât îmbătrânirea populației și deficitul de forță de muncă pun presiune tot mai mare asupra economiei. În acest context, menținerea angajaților cu experiență în activitate și facilitarea reîncadrării celor care și-au pierdut locul de muncă devin obiective importante pentru piața muncii.

România, sub media europeană la ocuparea lucrătorilor de peste 55 de ani

Potrivit datelor Eurostat, rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 55 și 64 de ani a ajuns la 57% în România în 2025, față de 66,4% în Uniunea Europeană.

Diferența arată că România utilizează într-o măsură mai redusă potențialul profesional al populației aflate în apropierea vârstei de pensionare.

Comparația cu alte state europene evidențiază dimensiunea decalajului. În 2025, rata de ocupare pentru această categorie de vârstă era de 72,1% în Ungaria, 71,2% în Bulgaria și 78,3% în Cehia.

România se află astfel la o distanță considerabilă chiar și față de unele state din regiune.

Experiența profesională, o resursă insuficient valorificată

Participarea redusă a persoanelor de peste 55 de ani pe piața muncii are implicații economice importante. Companiile pierd accesul la experiența profesională acumulată în decenii de activitate, în timp ce angajații care își pierd locurile de muncă pot întâmpina dificultăți în găsirea unui nou post.

Reintegrarea profesională presupune nu doar existența unor locuri de muncă disponibile, ci și disponibilitatea angajatorilor de a recruta persoane cu experiență, accesul la programe de formare și adaptarea competențelor la cerințele actuale ale economiei.

Statul oferă angajatorilor 27.000 de lei pentru recrutarea șomerilor de peste 50 de ani

În România există și stimulente financiare pentru angajarea persoanelor din această categorie.

Conform Legii nr. 76/2002, modificată prin OUG nr. 11/2026, angajatorii care încadrează pe perioadă nedeterminată șomeri cu vârsta de peste 50 de ani pot beneficia de o subvenție de 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată.

Valoarea totală a sprijinului poate ajunge la 27.000 de lei pentru fiecare angajat, cu condiția menținerii raporturilor de muncă cel puțin 18 luni.

Subvenția este acordată angajatorului și urmărește să încurajeze recrutarea persoanelor care întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă.

Totuși, existența stimulentelor financiare nu rezolvă automat problema participării reduse a persoanelor în vârstă pe piața muncii. Rezultatele depind și de modul în care companiile își construiesc politicile de recrutare și de capacitatea sistemului public de ocupare de a facilita reintegrarea profesională.

O problemă care depășește piața muncii

Participarea redusă a persoanelor de peste 55 de ani la activitatea economică are efecte și asupra sistemului de pensii, a veniturilor bugetare și a disponibilității forței de muncă.

În condițiile în care populația României îmbătrânește, iar companiile reclamă dificultăți de recrutare în numeroase sectoare, valorificarea experienței profesionale a angajaților maturi ar putea deveni una dintre soluțiile pentru reducerea deficitului de personal.

Datele Eurostat arată că România are încă un decalaj important de recuperat față de media europeană. Provocarea nu este doar să ofere stimulente financiare pentru angajare, ci să creeze condițiile în care experiența profesională să rămână un avantaj pe piața muncii, nu un motiv de excludere.

Citește în continuare