Românii economisesc, dar nu au bani pentru urgențe. 73% nu pot acoperi cheltuieli de șase salarii
Aproape 58% dintre români spun că reușesc să economisească într-o lună obișnuită, însă cei mai mulți nu au suficiente rezerve pentru a face față unei cheltuieli mari. Potrivit Barometrului datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România, 73,1% dintre respondenți nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare.

Diferențele sunt importante în funcție de vârstă, venit, educație și regiune. Tinerii între 18 și 35 de ani economisesc mai frecvent decât persoanele de 46-55 de ani, iar ponderea celor care pun bani deoparte este mai mare în rândul persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din București-Ilfov.
Studiul arată și o deteriorare a sustenabilității financiare. Indicele Sustenabilității Financiare a coborât la 50 de puncte în 2026, de la 52 în 2025 și 56 în 2024. În același interval, ponderea persoanelor aflate într-o situație financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%.
Tinerii economisesc mai des decât persoanele de vârstă mijlocie
În total, 57,9% dintre respondenți declară că în gospodăria lor se economisește într-o lună obișnuită. Procentul este mai ridicat în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani, unde ajunge la 68,1%.
Persoanele cu studii superioare economisesc într-o proporție de 73,1%, iar în București-Ilfov procentul este de 68,6%. În mediul urban, 61% dintre respondenți spun că pun bani deoparte.
În rândul celor care economisesc, suma mediană este de aproximativ 1.000 de lei pe lună. Media este mai ridicată și a crescut de la circa 1.900 de lei în 2025 la 2.200 de lei în 2026. Diferența dintre medie și mediană arată că sumele mai mari economisite de o parte dintre respondenți ridică media, în timp ce valoarea tipică pentru jumătate dintre cei care economisesc rămâne în jurul pragului de 1.000 de lei.
Numerarul este principala formă de economisire, menționată de 64,4% dintre cei care pun bani deoparte. Totodată, 31,1% dintre respondenți spun că au economii suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni.
73% nu ar putea face față unei cheltuieli de șase salarii
Faptul că o gospodărie economisește lunar nu înseamnă neapărat că are o rezervă suficientă pentru o situație dificilă. Aproape trei sferturi dintre respondenți, respectiv 73,1%, spun că nu ar putea acoperi o cheltuială neprevăzută echivalentă cu șase salarii lunare. Doar 26,9% consideră că ar avea resursele necesare.
Vulnerabilitatea este mai pronunțată în rândul persoanelor mai în vârstă. Dintre respondenții cu vârste între 56 și 65 de ani, numai 20,5% spun că ar putea face față unei asemenea cheltuieli.
Lipsa banilor este principalul motiv pentru care unii români nu reușesc să economisească. Acest răspuns a fost indicat de 83% dintre cei care nu pun bani deoparte. Instabilitatea economică este menționată de 80,1%, iar cheltuielile mai mari decât veniturile, de 78,1%.
Unul din trei români nu își planifică bugetul
Deși 72% dintre respondenți își apreciază drept ridicate cunoștințele financiare, 70,3% consideră că au nevoie să își îmbunătățească educația financiară. În plus, 31,2% declară că nu își planifică niciodată bugetul personal sau familial.
Datele indică o diferență între încrederea în propriile cunoștințe și aplicarea lor în gestionarea banilor. Planificarea veniturilor și cheltuielilor, urmărirea datoriilor și constituirea unei rezerve rămân dificultăți pentru o parte importantă a populației.
12% dintre români au cel puțin o plată restantă
Studiul arată că 12% dintre respondenți au cel puțin o plată restantă. Valoarea medie a restanțelor este sub 4.200 de lei și a rămas relativ constantă față de 2025.
Cele mai mari restanțe medii sunt înregistrate la creditele bancare și împrumuturile de la instituțiile financiare nebancare, unde suma ajunge la aproximativ 5.800 de lei. Împrumuturile de la cunoștințe au o valoare medie de aproape 5.700 de lei, în timp ce restanțele la facturi și servicii sunt de aproximativ 2.000 de lei.
Atitudinea față de plata datoriilor rămâne una fermă: 90,8% dintre respondenți consideră că fiecare persoană are obligația morală de a-și achita datoriile la timp. Dintre cei care au restanțe, 35,9% spun că vor să le plătească pentru că este un lucru cinstit și moral, iar 26% urmăresc să își recapete liniștea și să reducă stresul.
Alimentele și utilitățile absorb cea mai mare parte a bugetului
Utilitățile și serviciile de bază sunt principala prioritate de cheltuieli pentru 91,3% dintre respondenți, urmate de alimente, menționate de 85,5%.
Sănătatea a urcat pe locul al treilea, fiind indicată de 75,4% dintre participanții la studiu. Serviciile precum abonamentele, transportul, educația și timpul liber sunt menționate de 73,7%.
Plata datoriilor și a restanțelor ocupă locul al cincilea, cu 71,6%, iar plata creditelor este menționată de 63,9% dintre respondenți.
Barometrul datoriilor 2026 a fost realizat de Kantar pentru KRUK România. Studiul analizează comportamentul de economisire, capacitatea gospodăriilor de a face față cheltuielilor neprevăzute, nivelul restanțelor și percepția românilor asupra propriilor cunoștințe financiare.