Creditele pentru firme se obțin mai greu. De ce companiile românești au acces limitat la finanțare

Capitalizarea slabă, costurile ridicate ale împrumuturilor și dependența de banii proprii limitează accesul companiilor românești la finanțare. În timp ce firmele folosesc mai puțin creditul bancar decât cele din Uniunea Europeană, băncile din zona euro au raportat noi înăspriri ale condițiilor de creditare.

Costurile creditării și situația financiară a companiilor influențează accesul la finanțare. Foto: instagram

Potrivit raportului Comisiei Europene, finanțarea prin îndatorare a companiilor nefinanciare din România, care include împrumuturi, credit comercial și obligațiuni, reprezenta 37% din PIB în 2024, față de aproximativ 81% în Uniunea Europeană. 

Una dintre explicațiile pentru accesul dificil la finanțare este capitalizarea redusă. Aproximativ o treime dintre firmele românești au capitaluri proprii sub pragul relevant prevăzut de reglementări, iar în 2025, 10,2% dintre companii s-au confruntat cu constrângeri financiare, față de 6,1% în Uniunea Europeană. 

Presiunea asupra finanțării apare și la nivel european. Potrivit sondajului Băncii Centrale Europene publicat la 27 octombrie 2026, băncile din zona euro au continuat să înăsprească standardele de creditare pentru companii în trimestrul al treilea, în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii. Deși aceste date nu descriu direct piața bancară din România, ele indică un context european în care evaluarea riscurilor și costul împrumuturilor pot influența accesul firmelor la capital.

Creditul bancar are o pondere redusă în economia României

„Accesul la finanțare rămâne o constrângere”, notează Comisia Europeană în raportul de țară pentru România publicat în iunie 2026, referindu-se în special la întreprinderile mici și mijlocii, firmele inovatoare și companiile cu potențial ridicat de creștere.

Datele raportului arată că împrumuturile acordate companiilor nefinanciare reprezentau doar 37% din PIB în 2024, comparativ cu aproximativ 81% la nivelul Uniunii Europene. În același timp, firmele românești se bazează într-o măsură mai mare pe resursele proprii pentru a-și finanța investițiile.

Potrivit sondajului Băncii Europene de Investiții din 2025, fondurile interne au reprezentat 71% din finanțarea investițiilor companiilor din România, față de media europeană de 66%. Finanțarea externă a acoperit 24% din necesar. Deși multe firme au raportat niveluri satisfăcătoare ale investițiilor, 18% au declarat că au investit prea puțin în ultimii trei ani, comparativ cu 12% în UE.

Capitalizarea slabă le reduce firmelor șansele de a obține finanțare

Una dintre explicațiile evidențiate de Comisia Europeană este capitalizarea insuficientă a companiilor. Aproximativ o treime dintre firmele românești au capitaluri proprii sub pragul relevant prevăzut de reglementări, ceea ce le poate reduce eligibilitatea pentru credite bancare.

În 2025, 10,2% dintre firmele din România au raportat constrângeri de finanțare, față de 6,1% în Uniunea Europeană. Comisia Europeană arată și că firmele subcapitalizate contribuie semnificativ la deteriorarea disciplinei de plată: acestea reprezintă aproximativ 56% din totalul plăților restante ale companiilor, potrivit raportului.

Dobânzile ridicate fac finanțarea mai scumpă

Raportul Comisiei Europene descrie sistemul bancar din România drept „profitabil, bine capitalizat și lichid”, dar identifică printre principalele obstacole pentru finanțarea companiilor nivelul redus al intermedierii financiare, capitalizarea slabă a firmelor și costurile ridicate ale împrumuturilor.

Mai mult de jumătate dintre antreprenorii analizați în raport consideră creditele bancare costisitoare. Totodată, trei sferturi dintre companiile din România nu au contractat împrumuturi denominate în lei. Raportul menționează că rata medie a dobânzii pentru creditele noi depășea 9% în septembrie 2025.

Băncile din zona euro au înăsprit condițiile de creditare

Tendința apare și în cel mai recent sondaj al Băncii Centrale Europene, publicat la 27 octombrie 2026. În trimestrul al treilea, băncile din zona euro au raportat o înăsprire netă a standardelor de creditare pentru companii de 9%, față de 7% în trimestrul precedent. În cazul împrumuturilor pentru IMM-uri, indicatorul a fost de 11%, comparativ cu 8% pentru companiile mari.

BCE explică faptul că „percepțiile mai ridicate asupra riscurilor și toleranța mai redusă la risc” au rămas principalii factori care au determinat înăsprirea criteriilor de creditare. Unele bănci au indicat și incertitudinile geopolitice și evoluțiile din sectorul energetic drept motive de prudență.

Condițiile contractuale pentru noile credite acordate firmelor s-au înăsprit, de asemenea, în trimestrul al treilea, indicatorul net ajungând la 11%. Potrivit sondajului, evoluția a fost determinată în principal de dobânzile mai mari, iar marjele aplicate împrumuturilor considerate mai riscante s-au lărgit.

Băncile au raportat și o creștere netă a ponderii cererilor de credit respinse, de 5%. În același timp, cererea de împrumuturi din partea companiilor a scăzut, indicatorul net fiind de minus 6%, în principal pe fondul nivelului dobânzilor și al reducerii cererii pentru finanțarea investițiilor fixe în rândul IMM-urilor.

Creditul de la furnizori devine o alternativă

Când finanțarea bancară este scumpă sau greu accesibilă, firmele se bazează și pe credit comercial, adică pe termene de plată acordate de furnizori. Potrivit Comisiei Europene, creditul comercial din România este de 16 ori mai mare decât împrumuturile bancare pe termen scurt, raportul plasând țara pe primul loc în UE pentru acest indicator.

Această sursă de finanțare poate ajuta companiile să își continue activitatea, dar creează și interdependențe între firme. O companie care încasează cu întârziere poate amâna, la rândul său, plata furnizorilor, transmițând presiunea asupra lichidității în lanțul comercial.

Raportul Comisiei Europene arată că 32% dintre IMM-urile din România au semnalat întârzieri la plățile din partea instituțiilor publice în sondajul SAFE din 2025, a doua cea mai mare pondere din Uniunea Europeană.

Investițiile sunt miza accesului la finanțare

Accesul limitat la credite nu poate fi explicat printr-o singură cauză. Datele indică o combinație între capitalizarea redusă a companiilor, costurile ridicate ale împrumuturilor și dependența de finanțarea internă sau de termenele de plată oferite de furnizori.

Pentru companiile care doresc să investească și să crească, problema este disponibilitatea unui capital accesibil și potrivit duratei proiectelor lor. Dacă finanțarea bancară este prea scumpă sau firma nu îndeplinește criteriile de eligibilitate, investițiile pot fi amânate, iar dezvoltarea afacerii poate deveni mai lentă.

Datele Comisiei Europene sugerează că îmbunătățirea accesului la finanțare depinde atât de condițiile de creditare, cât și de consolidarea capitalurilor proprii și dezvoltarea unor alternative la împrumuturile bancare.