Cazul ROBOR: BNR respinge interpretările privind implicarea sa și cere explicații despre presupusele abateri
Banca Națională a României (BNR) respinge interpretările potrivit cărora declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu din august 2022 ar demonstra că instituția avea suspiciuni privind modul de stabilire a ROBOR. Banca centrală susține că intervenția a fost un instrument legitim de reglare a pieței și cere Consiliului Concurenței să explice mai clar care sunt abaterile reținute în ancheta privind activitatea băncilor pe piața monetară.
BNR a reluat clarificările publicate pe 11 iunie 2026, după ce investigația privind băncile participante la fixingul ROBOR a revenit în dezbaterea publică. Instituția consideră că unele comentarii și interpretări apărute în spațiul public pot genera confuzii, acuzații nefondate și așteptări nerealiste, cu posibile efecte asupra stabilității financiare și a creditării.
Un prim punct subliniat de banca centrală este că investigația Consiliului Concurenței nu o vizează pe ea în calitate de administrator al sistemului de tranzacționare și autoritate care stabilește regulile de funcționare a pieței. BNR amintește că, potrivit comunicatului Consiliului Concurenței, decizia „nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”.
Cu toate acestea, BNR consideră că sunt necesare explicații suplimentare despre modul în care s-a desfășurat investigația și despre concluziile acesteia.
Ce nu este clar, în opinia BNR, în ancheta privind ROBOR
Banca centrală cere Consiliului Concurenței să precizeze ce prevederi din Legea concurenței și din legislația internațională au fost încălcate, în condițiile în care, potrivit comunicărilor instituției de concurență, regulile și procedurile aplicabile pe piața monetară au fost corecte, iar băncile le-au respectat.
BNR solicită și explicații privind acuzațiile referitoare la schimbul de informații confidențiale și strategice între bănci, precum și la transparența tranzacțiilor. Instituția consideră că aceste elemente trebuie lămurite în raport cu declarația președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, potrivit căreia ancheta nu a identificat un cartel clasic, în care băncile să se fi întâlnit și să fi stabilit împreună nivelul ROBOR.
Un alt subiect invocat de BNR este diferența dintre nivelul ROBOR publicat și cel pe care Consiliul Concurenței l-ar considera corect. Potrivit declarațiilor lui Bogdan Chirițoiu, diferența luată în calcul ar fi de „fracțiuni de procent”. BNR atrage atenția că în dezbaterea publică au apărut referiri la diferențe de mai multe puncte procentuale, pe fondul creșterii ROBOR de la 1,25% la 8,1% în doi ani.
Banca centrală susține că această creștere nu poate fi imputată băncilor, ci trebuie pusă în legătură cu inflația globală, care a determinat majorări ale dobânzilor pentru principalele valute și pentru monedele din regiune. BNR mai arată că ROBOR se situează, de regulă, într-un interval de plus sau minus un punct procentual față de rata dobânzii de politică monetară.
Instituția cere să fie explicat cum a fost calculat nivelul ROBOR considerat corect și de ce aceeași evaluare nu s-ar aplica și perioadelor în care indicele a scăzut susținut. În opinia BNR, metoda ar trebui să poată lămuri și dacă, în anumite intervale, nivelul publicat a fost mai mic decât cel considerat justificat.
Cum explică BNR declarația „băncile au sărit calul în privința ROBOR”
BNR susține că a colaborat cu inspectorii Consiliului Concurenței, le-a pus la dispoziție documentele solicitate și a explicat rolul direcțiilor sale în administrarea și monitorizarea pieței monetare.
Direcția Operațiuni de Piață monitorizează piețele monetară și valutară și publică nivelurile de referință pentru ROBOR, ROBID și cursurile valutare. Direcția Supraveghere urmărește, între altele, situațiile în care ROBOR se abate pentru o perioadă mai lungă cu peste un punct procentual față de dobânda de politică monetară. O asemenea evoluție ar putea indica probleme în gestionarea lichidității de către bănci și, implicit, posibile riscuri prudențiale.
În acest context, BNR explică și declarația guvernatorului Mugur Isărescu din 9 august 2022, când acesta afirma că „băncile au sărit calul în privința ROBOR”. Potrivit instituției, intervenția a fost un instrument legitim de reglare a pieței, cunoscut sub numele de moral suasion, folosit pentru a corecta abateri de scurtă durată.
BNR respinge astfel interpretarea că declarația ar fi reprezentat o dovadă a unor suspiciuni ale instituției privind funcționarea pieței monetare. „A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!”, precizează banca centrală.
Banca centrală avertizează că deciziile Consiliului Concurenței pot avea consecințe asupra stabilității financiare și asupra disponibilității băncilor de a acorda credite. Din acest motiv, consideră că motivele și concluziile investigației trebuie explicate cât mai clar, pentru ca decizia să poată fi înțeleasă și evaluată corect.