Ce înseamnă majorarea dobânzii BCE pentru români. Ce se întâmplă cu ratele, euro și dobânzile la titlurile de stat

Majorarea dobânzii de politică monetară de către Banca Centrală Europeană nu înseamnă că toate creditele din România se vor scumpi imediat. Efectele asupra economiei românești apar prin mai multe canale, iar cele mai importante sunt costul finanțării în euro, evoluția cursului leu-euro, randamentele obligațiunilor și fluxurile de capital. Pentru creditele în lei, dobânzile ROBOR și IRCC rămân principalii indicatori de urmărit.

BCE a majorat joi dobânda cheie Foto: arhivă

Banca Centrală Europeană a majorat joi, 10 septembrie, dobânzile de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, pe fondul presiunilor inflaționiste asociate conflictului din Orientul Mijlociu și creșterii prețurilor la energie.

Dobânda la facilitatea de depozit a urcat de la 2,25% la 2,50%, rata operațiunilor principale de refinanțare de la 2,40% la 2,65%, iar facilitatea de creditare marginală de la 2,65% la 2,90%. Noile niveluri vor intra în vigoare la 16 septembrie.

Pentru România, însă, decizia BCE trebuie privită în contextul propriei politici monetare. BNR are o dobândă-cheie de 6,5%, iar inflația internă rămâne principala problemă pe care banca centrală trebuie să o gestioneze.

Creditele în lei nu se scumpesc automat

Primul lucru important pentru cei care au credite în lei este că decizia BCE nu se transmite direct în ratele lunare.

ROBOR și IRCC sunt indicatori ai pieței monetare românești și nu sunt modificați automat atunci când BCE schimbă dobânda de politică monetară. În prezent, ROBOR la trei luni este la 5,84%, iar IRCC trimestrial la 5,56%, potrivit analistului financiar Raul Putilean.

„Astăzi nu ne așteptăm la un impact pronunțat asupra României. Creditele în lei sunt legate de ROBOR și IRCC, indici strict interni, guvernați de BNR, fără legătură cu BCE”, a explicat acesta.

Există însă un efect indirect. Dobânzile din zona euro influențează fluxurile de capital și diferența dintre randamentele oferite de activele denominate în lei și cele în euro. Dacă această diferență se modifică, presiunile asupra cursului de schimb se pot schimba la rândul lor.

Silviu Gresoi, analist de date, atrage atenția că, pentru creditele în euro, transmiterea este mai directă.

„Majorarea BCE nu scumpește peste noapte toate creditele din România. Impactul direct este asupra creditelor în euro, prin EURIBOR. Pentru creditele în lei, ROBOR poate reacționa mai rapid, iar IRCC abia cu întârziere”, spune analistul.

Ce se poate întâmpla cu euro și leul

O dobândă mai mare în zona euro poate face activele denominate în euro mai atractive pentru investitori și poate modifica fluxurile de capital. Teoretic, acest lucru poate pune presiune asupra monedelor din regiune.

În cazul României, însă, cursul nu este determinat exclusiv de diferența dintre dobânzile din România și zona euro. BNR are un rol important în gestionarea evoluției leului și dispune de rezerve valutare pentru a limita mișcările excesive ale cursului.

„Cursul euro/leu ar trebui să rămână stabil, dar nu din cauza dobânzilor băncilor comerciale, ci pentru că BNR administrează activ cursul prin intervenții din rezervele valutare”, consideră Raul Putilean.

Prin urmare, majorarea dobânzii BCE nu trebuie interpretată ca un semnal că euro se va scumpi automat față de leu. Direcția cursului va depinde de ansamblul factorilor externi și interni, inclusiv de politica BNR, inflație, deficitul bugetar și încrederea investitorilor.

ROBOR și IRCC rămân, deocamdată, o problemă internă

Pentru România, diferența importantă este nivelul ridicat al dobânzilor interne. BNR nu urmează mecanic deciziile BCE, iar politica sa monetară este stabilită în funcție de condițiile din economia românească.

„BNR nu urmează mecanic BCE. Motivul real al decuplării actuale e o problemă proprie, mai presantă: inflație de circa 10%, alimentată de majorările de TVA și accize, cu dobânda-cheie la 6,5%”, spune Raul Putilean.

Asta înseamnă că, pentru cei care au credite în lei, evoluția dobânzilor din România este mai importantă decât decizia luată la Frankfurt.

În cazul IRCC, efectele oricărei modificări a condițiilor de finanțare se transmit cu întârziere, deoarece indicele este calculat pe baza tranzacțiilor din perioadele anterioare. Pentru ROBOR, transmiterea poate fi mai rapidă, însă nici acesta nu reacționează automat la fiecare decizie a BCE.

Obligațiunile românești pot deveni mai scumpe pentru stat

O altă zonă în care decizia BCE poate avea efecte este piața obligațiunilor.

O creștere a dobânzilor în zona euro poate împinge în sus randamentele obligațiunilor europene și, indirect, poate influența și randamentele titlurilor emise de statele din regiune. Pentru România, însă, factorii interni au o greutate mult mai mare.

„Randamentele obligațiunilor românești ar putea urca marginal, prin efectul de antrenare al randamentelor Bund, folosite ca benchmark. Factorul dominant rămâne însă prima de risc a României, legată de deficitul bugetar și de perspectivele de rating”, explică Raul Putilean.

Cu alte cuvinte, costul cu care România se împrumută nu depinde doar de ceea ce face BCE. Investitorii urmăresc în primul rând cât de sustenabile sunt finanțele publice, evoluția deficitului și perspectiva ratingului de țară.

Adrian Negrescu consideră că evoluția dobânzilor la care se împrumută statul va fi influențată mai ales de evaluarea agențiilor de rating.

„În ceea ce privește dobânzile la care se împrumută statul, acestea au crescut deja, iar trendul va fi dat, cel mai probabil, nu de situația externă, cât mai ales de rezultatul evaluării S&P din 2 octombrie”, afirmă analistul.

Riscul de inflație rămâne problema principală

Majorarea dobânzii BCE vine într-un moment în care prețurile la energie reprezintă deja o sursă importantă de presiune asupra inflației.

Adrian Negrescu consideră că România poate resimți aceste efecte prin prețurile la energie și carburanți, dar și prin scumpirile transmise din economia europeană.

„Decizia BCE anunță, din păcate, un nou val de inflație pe care îl vom simți poate mai mult decât ceilalți europeni. Creșterea dobânzilor înseamnă că banii devin mai scumpi, iar efectele se vor vedea în creșterea prețurilor”, spune acesta.

Analistul nu se așteaptă însă ca majorarea dobânzii BCE, luată separat, să ducă România la o inflație de peste 10%.

În același timp, consideră că BNR nu are, în acest moment, un motiv suficient pentru o nouă majorare a dobânzii-cheie.

BNR nu este obligată să urmeze BCE

Una dintre cele mai importante concluzii pentru economia românească este că decizia BCE nu impune automat o decizie similară din partea BNR.

Cele două bănci centrale urmăresc condițiile economice din propriile zone monetare. România are o dobândă-cheie semnificativ mai ridicată decât zona euro, tocmai pentru că se confruntă cu un nivel diferit al inflației și cu alte dezechilibre economice.

Prin urmare, o eventuală modificare a dobânzii BNR va depinde în principal de evoluția inflației, a economiei, a cursului de schimb și a riscurilor financiare interne.

Lagarde: BCE nu se angajează în avans față de o anumită traiectorie a dobânzii

Președinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat joi că perspectiva economică rămâne extrem de incertă, cu riscuri atât pentru accelerarea inflației, cât și pentru încetinirea creșterii economice.

„Perspectiva rămâne extrem de incertă, existând riscuri în sensul creșterii inflației și în sensul reducerii creșterii economice”, a declarat Christine Lagarde.

Potrivit acesteia, amploarea și durata șocului energetic vor avea un rol important în evoluția economiei și a prețurilor.

„Prin decizia de astăzi, rămânem bine poziționați pentru a naviga prin incertitudinea cauzată de conflict. Vom urma o abordare bazată pe date și pe fiecare întâlnire în parte pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare”, a mai spus joi președinta BCE.

Lagarde a precizat că BCE nu își asumă în avans o anumită direcție a dobânzilor, deciziile urmând să fie luate în funcție de datele economice și financiare care vor apărea.