Salariul minim din 2027, între promisiunea unor venituri mai mari și presiunea taxelor. Patronatele cer reducerea fiscalității
Salariul minim brut pe economie ar putea crește de la 4.325 de lei în prezent la valori cuprinse între 4.593 și 5.079 de lei de la 1 ianuarie 2027. Diferența dintre scenariile analizate este importantă, iar dezbaterea nu privește doar cât ar urma să câștige angajații, ci și cât vor plăti suplimentar firmele și cât din majorare va ajunge efectiv la salariați.
Reprezentanții patronatelor susțin că, fără o reducere a taxării muncii, o parte din efortul financiar se va întoarce la bugetul statului, în loc să se regăsească în veniturile disponibile ale angajaților.
Trei scenarii pentru salariul minim din 2027
Raportul transmis de Ministerul Muncii partenerilor sociali analizează trei variante de actualizare a salariului minim. Prima presupune aplicarea formulei legale, care ia în calcul inflația și creșterea productivității. În acest caz, salariul minim ar ajunge la 4.593 de lei brut, cu 268 de lei peste nivelul actual.
Celelalte două variante raportează salariul minim la câștigul salarial mediu brut prognozat pentru 2027. Dacă acesta ar reprezenta 50% din salariul mediu, valoarea ar urca la 4.884 de lei, cu 559 de lei în plus. În scenariul de 52%, salariul minim ar ajunge la 5.079 de lei, ceea ce ar însemna o creștere de 754 de lei, respectiv 17,4%.
Aceste valori sunt scenarii de lucru, nu decizii adoptate de Guvern. Sindicatele au venit cu o propunere distinctă: 4.652 de lei brut, cu 327 de lei peste nivelul actual. Blocul Național Sindical susține că suma ar recupera o parte din pierderea de putere de cumpărare acumulată în perioada în care salariul minim a rămas la 4.050 de lei.
Miza este semnificativă pentru piața muncii. Potrivit datelor REGES-ONLINE analizate de BNS, aproximativ 1,4 milioane de angajați cu normă întreagă, adică 26,9% din total, câștigau la 30 septembrie 2026 salariul minim sau cu cel mult 75 de lei peste acesta. Orice modificare a pragului poate influența direct veniturile unei categorii largi de salariați și poate pune presiune și asupra grilelor de salarizare din companii.
Patronatele: majorarea brutului nu înseamnă automat mai mulți bani în buzunar
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) nu contestă nevoia angajaților de venituri mai mari, dar avertizează că o nouă creștere a salariului minim, fără modificarea fiscalității, riscă să nu producă efectul așteptat. Organizația cere Guvernului să analizeze nu doar valoarea brută a salariului, ci și suma netă încasată de angajat și costul total suportat de angajator.
„Dacă statul vrea mai mulți bani de la noi, ar putea măcar să îi ceară cinstit, nu să îi pună în cârca cetățenilor. Pentru 200 de lei, statul încasează aproape 300. Dacă voiau să ajute cetățenii, ar fi anulat TVA la produsele de bază. Acestea nu sunt măsuri cinstite”, a declarat Călin Cozma, președintele executiv al FPIOR.
Mesajul federației este că o majorare a salariului minim nu ar trebui să devină un mecanism prin care statul își crește încasările, în timp ce angajatul primește doar o parte din suma suplimentară suportată de companie. Patronatele susțin că presiunea costurilor și a taxelor se resimte deja atât în bugetele gospodăriilor, cât și în activitatea firmelor.
Președintele FPIOR, Valentin Șoneriu, afirmă că problema nu este creșterea veniturilor în sine, ci modul în care este construită această politică salarială. „Nimeni nu contestă necesitatea creșterii veniturilor tuturor angajaților, cu precădere a categoriilor celor mai vulnerabile, celor cu venituri mici. Dar fără o strategie corectă legată de acest aspect, doar creșterea fără discernământ a salariului minim va pune presiune mai mare pe firme și pe angajați. Obiectivul este scăderea taxării pe muncă pe veniturile mici. Să nu uităm că suntem țara cu cea mai mare taxare pe venituri mici din UE”, a adăugat acesta.
Șoneriu susține că Guvernul ar trebui să lase mai mulți bani la dispoziția angajaților cu venituri mici prin reducerea impozitării. „Dacă vrea să aibă un impact real, ar trebui să existe zero impozitare pe salariul minim”, spune președintele FPIOR. El precizează că o asemenea măsură ar trebui corelată cu alte soluții, astfel încât să nu dezechilibreze bugetul public.
Cât costă majorarea pentru companii
Diferența dintre creșterea salariului brut și suma care ajunge efectiv la angajat este importantă și pentru angajatori. Într-un exemplu în care salariul minim brut crește cu 300 de lei, de la 4.325 la 4.625 de lei, angajatul ar primi cu aproximativ 100 de lei net mai mult, în timp ce costul total pentru angajator ar crește cu 311 lei pe lună. Calculul ia în considerare expirarea, la 31 decembrie 2026, a facilității fiscale de 200 de lei aplicate în prezent salariului minim.
FPIOR susține că efectele pot fi considerabile mai ales pentru companiile cu marje reduse și pentru antreprenorii care își asumă direct riscurile activității. Potrivit calculelor prezentate de federație, într-o astfel de firmă profitul brut anual rămas după cheltuieli ar ajunge la 24.699 de lei în scenariul unei majorări cu 300 de lei a salariului minim și la 23.538 de lei în cazul unei creșteri cu 500 de lei.
Reprezentanții patronatelor estimează că aproape 700.000 de firme ar fi expuse acestei presiuni. Cifrele sunt estimări ale federației, iar efectul concret diferă în funcție de numărul angajaților plătiți la minim, de productivitate, de marjele de profit și de capacitatea companiei de a transfera o parte din costuri în prețuri.
Presiunea nu se oprește însă la cheltuiala directă cu salariul. O majorare a minimului poate antrena ajustări și pentru angajații care câștigă puțin peste acest prag, deoarece firmele încearcă să păstreze diferențele dintre nivelurile de salarizare. În sectoarele cu marje reduse, efectul cumulat poate deveni dificil de absorbit.
IMM România estimează că o creștere cu 300 sau 500 de lei a salariului minim, combinată cu scumpirea energiei și a combustibililor, ar putea reduce profitul mediu al firmelor cu 12-18%, în funcție de categoria de cifră de afaceri. Organizația susține că întreprinderile mici sunt deosebit de vulnerabile la aceste costuri și cere menținerea salariului minim în 2027.
Două obiective care trebuie puse în balanță
Disputa dintre sindicate și patronate pornește de la două probleme diferite, dar legate între ele. Sindicatele invocă pierderea puterii de cumpărare și numărul mare de salariați concentrați în jurul salariului minim. Patronatele atrag atenția că o majorare a brutului nu garantează o îmbunătățire proporțională a venitului net și poate afecta capacitatea firmelor de a păstra locuri de muncă și de a investi.
Pentru angajați, criteriul relevant nu este doar salariul brut stabilit prin hotărâre de Guvern, ci suma care rămâne după impozite și contribuții și ce poate cumpăra aceasta într-un context de prețuri în creștere. Pentru companii, contează costul total al unui loc de muncă și măsura în care acesta poate fi acoperit din veniturile activității.
FPIOR cere ca orice decizie privind salariul minim să fie însoțită de o analiză a fiscalității și de măsuri care să lase mai mulți bani angajaților cu venituri mici, fără să transfere întreaga povară asupra firmelor. „Nu poți să ceri permanent mediului privat să acopere nota de plată a unor decizii publice și să prezinți fiecare creștere de taxe sau de costuri drept o măsură în favoarea cetățeanului. Dacă vrei să crești veniturile oamenilor, trebuie să te asiguri că banii ajung la ei, nu că cea mai mare parte se întoarce la stat”, atrage atenția Călin Cozma.
În esență, dezbaterea pentru 2027 nu este doar despre cât va fi salariul minim brut, ci despre cum poate fi transformată o majorare într-un câștig real pentru angajat, fără ca firmele să suporte costuri pe care nu le pot susține. Decizia oficialilor va trebui să țină cont atât de puterea de cumpărare a salariaților, cât și de capacitatea companiilor de a plăti salarii mai mari și de a menține locurile de muncă.