Salariați, pensionari sau familii cu copii? Cine a pierdut cel mai mult din puterea de cumpărare în 2026
Scumpirile din 2026 au lovit în toate buzunarele, dar cel mai tare în cel al pensionarilor. Salariile au mai crescut, însă prea puțin cât să țină pasul cu prețurile, iar pensiile au stat pe loc. Familiile cu copii simt și ele presiunea, cu alocații înghețate la nivelul de anul trecut. Datele oficiale arată cât a pierdut fiecare categorie și de ce aceeași inflație apasă diferit pe fiecare buget.
În septembrie 2026, câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.717 lei, cu 5% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Inflația anuală a fost însă de 6,61%, iar puterea de cumpărare a salariului mediu a scăzut cu 1,5%. Deși au câștigat mai mulți bani, salariații au putut cumpăra mai puține produse și servicii.
Pentru pensionari, valoarea punctului de referință folosit la calcularea pensiilor a rămas la 81 de lei, iar alocațiile pentru copii nu au fost indexate.
Pensionarii, cei mai afectați de înghețarea veniturilor
Pensionarii sunt categoria cea mai afectată de inflație, potrivit analistului economic Costin Ciora, în condițiile în care pensiile nu au beneficiat de majorări care să compenseze creșterea prețurilor.
„Pensionarii sunt categoria cea mai afectată, pentru că în primul rând punctul de referință a fost înghețat la 81 de lei”, a declarat Costin Ciora, analist economic, pentru „Adevărul Financiar”.
Potrivit INS, pensia medie lunară a fost de 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026, cu 0,3% mai mare decât în trimestrul precedent. Indicele pensiei medii reale a fost însă de 98,1%, ceea ce arată o scădere a puterii de cumpărare de 1,9% față de primele trei luni ale anului.
O comparație anuală arată o pierdere mai mare. Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), pensia medie pentru limită de vârstă a crescut de la 3.080 de lei în aprilie 2025 la 3.114 lei în aprilie 2026, cu aproximativ 1,1%. În aceeași perioadă, prețurile au crescut cu 10,71%, potrivit INS. Raportată la inflație, puterea de cumpărare a pensiei medii pentru limită de vârstă a scăzut cu aproximativ 8,7%.
Pe lângă înghețarea pensiilor, persoanele cu venituri din pensii de peste 3.000 de lei au fost afectate și de contribuția de asigurări sociale de sănătate introdusă în august 2025. CASS de 10% se aplică numai sumei care depășește acest prag, reducând venitul net încasat.
În trimestrul al doilea din 2026, pensia medie din sistemul public era de 2.229 de lei în județul Botoșani, comparativ cu 3.579 de lei în București, potrivit INS.
Spre deosebire de pensionari, salariații pot beneficia de majorări în funcție de negocierile cu angajatorii și de situația companiilor în care lucrează. Costin Ciora explică faptul că pensiile depind de deciziile Guvernului, în timp ce salariile sunt stabilite diferit de la un angajator la altul.
„Măsurile de reducere a deficitului bugetar au dus la aceste înghețări ale alocațiilor sau pensiilor, sau reducerea burselor pentru elevi. Ele vin însă la pachet și cu impact asupra mediului de afaceri care nu mai beneficiază de resursele suplimentare din partea acestor categorii”, a explicat analistul.
Când o parte mai mare din venit este folosită pentru cheltuielile de bază, rămân mai puțini bani pentru alte cumpărături.
Salariile au crescut, dar scumpirile au anulat o parte din majorări
Salariații au beneficiat de creșteri ale veniturilor, însă acestea nu au fost suficiente pentru a acoperi integral inflația.
„Datele recente din septembrie arată că puterea de cumpărare a salariaților a scăzut în medie cu 1,5%. Este cea de-a 15-a lună consecutivă de scădere a puterii de cumpărare. Chiar dacă în medie creșterea câștigului salarial mediu net a fost de 5%, inflația din septembrie de 6,61% a anulat efectul creșterii. Pentru o familie cu 2 copii, la salarii medii și alocații păstrate la același nivel, pierderea reală a fost de 1,73%”, a precizat Costin Ciora.
Datele INS arată că salariul real a rămas sub nivelul din septembrie 2025. Totuși, pierderile au început să se reducă față de prima parte a anului.
Potrivit analizei realizate de Costin Ciora, scăderea anuală a puterii de cumpărare a salariului mediu ajunsese la 6,9% în mai 2026, după care s-a diminuat treptat, până la 1,5% în septembrie.
Evoluția arată că salariile au început să recupereze o parte din decalajul față de prețuri, fără ca pierderea să fie eliminată.
Nici situația angajaților nu este aceeași în toate domeniile. În septembrie, câștigul salarial mediu net din activitățile de programare și consultanță IT era de 13.513 lei, în timp ce în alte activități de servicii ajungea la 2.982 de lei, potrivit INS.
Familiile cu copii pierd și din valoarea alocațiilor
Costin Ciora a realizat o simulare pentru o familie formată din doi adulți, fiecare cu salariul mediu net de 5.717 lei, și doi copii care primesc alocații de câte 292 de lei. Venitul total al gospodăriei ajunge la 12.018 lei lunar.
Pe baza evoluției salariilor și a alocațiilor, analistul a estimat o pierdere de 1,73% din puterea de cumpărare a familiei, echivalentul a aproximativ 200 de lei lunar.
Alocațiile au rămas la același nivel, deși prețurile au continuat să crească. Pentru a estima pierderea valorii acestora, analistul a folosit inflația anuală din octombrie, de 6,94%, în timp ce pentru evoluția salariilor au fost utilizate datele din septembrie.
„La o alocatie de 292 de lei neindexată la inflație, dar cu o rată de 6,94% în octombrie, pierderea reală este de aproximativ 19 lei. Practic alocația a pierdut 6,49% din puterea de cumpărare într-un an. Și dacă ne uităm la aceste cifre comparativ, este un impact direct și ridicat”, a explicat Costin Ciora.
Pentru doi copii care primesc fiecare câte 292 de lei, pierderea estimată a puterii de cumpărare a alocațiilor ajunge la aproximativ 38 de lei lunar.
De ce pensionarii resimt mai puternic scumpirile
Inflația nu este resimțită la fel de toate gospodăriile, chiar dacă prețurile cresc pentru toată lumea. Contează nivelul veniturilor, dar și ponderea cheltuielilor care nu pot fi amânate.
„Vorbim de un impact diferit dat de structura bugetelor de familie. În cazul pensionarilor, întrucât veniturile sunt mai mici, ponderea bunurilor de bază sau a cheltuielilor cu utilitățile este mult mai mare în totalul bugetului. Și astfel, orice modificare ridicată conduce la resimțirea rapidă și directă. În cazul acestora înclusiv modificări ale prețurilor medicamentelor sau îngrijirii medicale au un impact considerabile”, a explicat Costin Ciora.
Datele Eurostat arată că alimentele ocupă o parte mai mare din cheltuielile gospodăriilor românești decât în media Uniunii Europene. În 2024, alimentele și băuturile nealcoolice reprezentau aproximativ 23% din cheltuielile de consum ale gospodăriilor din România, față de 13,1% la nivel european.
În cazul pensionarilor, presiunea este și mai mare. Potrivit unei analize realizate de Ciprian Iftimoaei, pe baza datelor INS din Ancheta bugetelor de familie, în 2025, alimentele și băuturile nealcoolice reprezentau 34,2% din cheltuielile de consum ale gospodăriilor de pensionari, locuința și energia 17,8%, iar sănătatea 10,6%.
Împreună, cele trei categorii reprezentau 62,6% din cheltuielile de consum. Pentru pensionarii cu venituri mici, creșterea prețurilor la alimente, utilități sau medicamente lasă mai puțini bani disponibili pentru alte nevoi.
În timp ce salariații au început să recupereze o parte din puterea de cumpărare pierdută în prima jumătate a anului, pensionarii și familiile care depind de venituri neindexate au avut mai puține posibilități de a compensa scumpirile. Diferența este dată nu doar de câți bani încasează fiecare, ci și de cât din acești bani trebuie cheltuit lunar pentru nevoile de bază.