Analize

Mai puține primării și concedieri de personal: câți bani ar economisi statul prin reforma administrației


Reorganizarea administrației publice ar putea aduce economii importante la buget, în primul rând prin reducerea numărului de funcții administrative care se suprapun. Cât de mari ar putea fi aceste economii depinde însă de amploarea reformei și de câte posturi vor fi efectiv eliminate, nu doar mutate dintr-o instituție în alta.

Reîmpărțirea teritorială
Guvernul are în lucru trei scenarii de reorganizare administrativă Foto: arhivă

O simulare pornită de la numărul actual de funcții publice ocupate și raportată la salariul minim brut pe economie oferă un prim ordin de mărime. Într-un scenariu de reducere cu 5% a funcțiilor publice estimate în comunele mici, economia salarială ar depăși 11 milioane de lei anual. Într-o reorganizare a structurilor județene, reducerea cu 20% a funcțiilor publice din aparatele proprii ale consiliilor județene ar însemna economii de peste 57 de milioane de lei pe an.

Calculele sunt estimări teoretice, nu prognoze ale numărului de angajați care vor fi disponibilizați. Ele folosesc salariul minim drept reper conservator și nu includ economiile din închiderea sau comasarea sediilor administrative.

Reforma administrativă, între comasarea comunelor și reorganizarea județelor

Reforma administrației locale a revenit în discuție în 2026, inclusiv prin propunerea de comasare voluntară a comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori. Potrivit datelor prezentate de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, 429 de comune intră în această categorie, pe baza datelor de populație din 2023.

La 11 noiembrie 2026, proiectul de ordonanță privind comasarea voluntară se afla încă în discuție, în cadrul grupului de lucru de la Ministerul Dezvoltării. În forma analizată la prima lectură, comasarea urma să fie voluntară și să se facă numai după referendum local în fiecare dintre comunele implicate. Prin urmare, nu este vorba despre o reorganizare deja adoptată și nici despre o listă definitivă de localități care vor dispărea.

În paralel, au apărut mai multe variante de reorganizare a nivelului județean. Una dintre simulările discutate public pornește de la 15 centre administrative, însă aceasta nu reprezintă o hartă oficială aprobată de Guvern. O altă direcție, cuprinsă în programul de guvernare, propune transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative, cu personalitate juridică și atribuții proprii.

Economistul Adrian Codîrlașu consideră că reforma administrativă ar trebui să fie mult mai amplă. Într-o declarație pentru Adevărul Financiar, acesta a susținut că simpla ajustare a aparatului administrativ nu este suficientă și că reorganizarea trebuie să fie mai fermă.

Cât costă un post: calculul pornit de la salariul minim

Pentru a estima economiile, am folosit salariul minim brut pe economie, de 4.325 de lei pe lună, valabil de la 1 iulie 2026, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 146/2026.

La salariul brut se adaugă contribuția asiguratorie pentru muncă, de 2,25%, suportată de angajator. Rezultă un cost lunar de aproximativ 4.422 de lei pentru un post plătit la nivelul salariului minim.

Calculul este următorul:

Salariu brut lunar: 4.325 lei

Contribuția angajatorului: 4.325 lei × 2,25% = 97,31 lei

Cost lunar total: 4.325 lei + 97,31 lei = 4.422,31 lei

Cost anual: 4.422,31 lei × 12 luni = 53.067,75 lei

Potrivit calculelor Adevărul Financiar, fiecare post eliminat ar însemna o economie de cel puțin aproximativ 53.068 de lei pe an.

Este o estimare conservatoare. Salariile de bază ale funcționarilor publici din administrația locală sunt stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale sau județene, în condițiile Legii-cadru nr. 153/2017. În multe cazuri, salariile efective sunt mai mari decât salariul minim. Calculul nu include sporuri, indemnizații, tichete sau alte drepturi salariale.

Scenariul 1: comasarea celor 429 de comune mici

Primul scenariu vizează cele 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori. Pentru a estima numărul de funcții publice asociate acestora, putem folosi datele raportate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici pentru anul 2024.

Potrivit raportului ANFP, în primăriile comunelor erau ocupate 27.988 de funcții publice, fără includerea serviciilor publice. România are 2.862 de comune.

Rezultă o medie de aproximativ 9,78 funcții publice ocupate pentru fiecare comună.

Calcul:

27.988 funcții publice ÷ 2.862 comune = 9,78 funcții pe comună

9,78 funcții × 429 comune = aproximativ 4.195 de funcții publice

Aceasta este o estimare obținută prin aplicarea mediei naționale asupra celor 429 de comune. Nu avem o defalcare ANFP care să arate exact câte funcții publice sunt ocupate în fiecare dintre aceste localități. În plus, comunele mici pot avea un aparat administrativ mai redus decât media națională.

Pentru a vedea ce economii ar putea apărea, putem testa trei variante:

Varianta prudentă: reducerea cu 5%

4.195 funcții × 5% = aproximativ 210 posturi eliminate

210 posturi × 53.067,75 lei = 11.144.228 lei economie anuală

Varianta intermediară: reducerea cu 10%

4.195 funcții × 10% = aproximativ 420 de posturi eliminate

420 de posturi × 53.067,75 lei = 22.288.455 lei economie anuală

Varianta amplă: reducerea cu 20%

4.195 funcții × 20% = aproximativ 839 de posturi eliminate

839 de posturi × 53.067,75 lei = 44.523.842 lei economie anuală

Așadar, numai prin reducerea funcțiilor publice din aparatele administrative ale celor 429 de comune, economiile salariale ar putea fi cuprinse, în această simulare, între aproximativ 11 și 45 de milioane de lei anual.

Nu toate funcțiile publice pot fi eliminate prin comasare. Activitățile de evidență a populației, urbanism, asistență socială, taxe și impozite sau relația cu cetățenii trebuie să continue. Economiile ar putea apărea mai ales prin unificarea compartimentelor de conducere și a activităților administrative care se repetă în fiecare primărie.

Scenariul 2: reorganizarea în 15 centre administrative

Al doilea scenariu pornește de la o reorganizare a actualelor structuri județene în 15 centre administrative. Această variantă a fost prezentată în spațiul public ca simulare de reorganizare, dar nu este un proiect oficial adoptat de Guvern.

Pentru această simulare, punctul de plecare îl reprezintă datele ANFP pentru 2024. Potrivit raportului instituției, în aparatele proprii ale consiliilor județene erau ocupate 5.391 de funcții publice. Cifra nu include angajații serviciilor publice subordonate.

Reorganizarea celor 41 de județe în 15 centre administrative nu ar însemna automat eliminarea unei proporții echivalente de posturi. Noile structuri ar urma să preia atribuții și ar avea nevoie, la rândul lor, de angajați. Pentru a estima însă ce economii ar putea rezulta din reducerea aparatului administrativ, am calculat trei variante: eliminarea a 5%, 10% și, respectiv, 20% din funcțiile publice ocupate în prezent în consiliile județene.

Varianta prudentă: reducerea cu 5%

5.391 funcții × 5% = aproximativ 270 de posturi eliminate

270 posturi × 53.067,75 lei = 14.328.293 lei economie anuală

Varianta intermediară: reducerea cu 10%

5.391 funcții × 10% = aproximativ 539 de posturi eliminate

539 posturi × 53.067,75 lei = 28.603.517 lei economie anuală

Varianta amplă: reducerea cu 20%

5.391 funcții × 20% = aproximativ 1.078 de posturi eliminate

1.078 posturi × 53.067,75 lei = 57.207.035 lei economie anuală

În acest scenariu, reducerea cu 10%-20% a funcțiilor publice din aparatele proprii ale consiliilor județene ar însemna economii salariale de aproximativ 28,6-57,2 milioane de lei anual.

Calculul nu include personalul contractual și angajații serviciilor publice subordonate. De asemenea, nu presupune că toate funcțiile existente la nivel județean ar dispărea: unele atribuții și posturi ar putea fi preluate de noile centre administrative.

Scenariul 3: opt regiuni administrative

Al treilea scenariu are în vedere transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative. Această direcție apare în programul de guvernare, care propune regiuni cu personalitate juridică, autoritate fiscală și competențe proprii.

În acest caz, reorganizarea ar fi mai amplă decât o simplă reducere a numărului de consilii județene. Ar presupune redistribuirea atribuțiilor și a personalului între nivelul local, județean și regional.

Pentru a păstra comparabilitatea, folosim aceeași bază de calcul: cele 5.391 de funcții publice ocupate în aparatele proprii ale consiliilor județene. Testăm însă o reducere de până la 30%, ca ipoteză de lucru pentru o reorganizare mai amplă.

Varianta intermediară: reducerea cu 10%

5.391 funcții × 10% = aproximativ 539 de posturi eliminate

539 posturi × 53.067,75 lei = 28.603.517 lei economie anuală

Varianta de reducere cu 20%

5.391 funcții × 20% = aproximativ 1.078 de posturi eliminate

1.078 posturi × 53.067,75 lei = 57.207.035 lei economie anuală

Varianta amplă: reducerea cu 30%

5.391 funcții × 30% = aproximativ 1.617 posturi eliminate

1.617 posturi × 53.067,75 lei = 85.810.552 lei economie anuală

În această simulare, o reducere cu 30% a funcțiilor publice din aparatele consiliilor județene ar însemna economii de aproximativ 85,8 milioane de lei pe an.

Și în acest caz, cifrele sunt un exercițiu de calcul, nu o estimare a numărului de angajați care ar putea fi disponibilizați. Regiunile ar urma să preia atribuții și să aibă propriile structuri administrative, iar personalul necesar acestora trebuie scăzut din orice calcul realist al reducerilor.

Ce arată cele trei scenarii

Pe baza salariului minim brut și a numărului de funcții publice raportate de ANFP, rezultă următoarele ordine de mărime:

  • Comasarea celor 429 de comune mici: între 11,1 și 44,5 milioane de lei economii salariale anuale, în funcție de o reducere de 5%-20% a funcțiilor estimate.
  • Reorganizarea în 15 centre administrative: între 14,3 și 57,2 milioane de lei anual, pentru o reducere ipotetică de 5%-20% a funcțiilor din aparatele consiliilor județene.
  • Organizarea în opt regiuni administrative: între 28,6 și 85,8 milioane de lei anual, pentru o reducere ipotetică de 10%-30% din aceeași bază de funcții publice județene.

Aceste rezultate nu trebuie adunate. Scenariile privind cele 15 centre și cele opt regiuni sunt variante alternative de reorganizare a nivelului județean, nu două reforme care ar urma să se aplice simultan. În plus, o parte dintre reducerile de personal de la nivel județean ar putea apărea și în scenariul regional, ceea ce ar duce la o dublă contabilizare.

Economiile din clădiri: un calcul care mai are nevoie de date

Reducerea numărului de primării și a structurilor județene ar putea diminua și cheltuielile cu sediile administrative: încălzire, energie electrică, apă, curățenie, reparații, pază și mentenanță.

În acest moment, însă, nu există o bază națională centralizată care să permită calcularea acestor economii pentru toate cele 429 de comune sau pentru toate consiliile județene. Cheltuielile încadrate la capitolul bugetar „Bunuri și servicii” nu pot fi tratate integral drept cheltuieli cu întreținerea clădirilor, deoarece includ și alte categorii de plăți.

Pentru o estimare credibilă ar fi nevoie de date despre suprafața sediilor, consumurile de utilități, costurile de reparații și numărul clădirilor care ar putea fi închise sau păstrate ca puncte locale de lucru.

În cazul comunelor comasate, este posibil ca unele sedii să fie închise, dar altele să rămână deschise pentru relația cu cetățenii. În cazul reorganizării județene, economiile ar depinde de câte clădiri ar fi păstrate și de modul în care ar fi organizate noile centre.

Reducerea cheltuielilor nu înseamnă doar tăierea posturilor

Un audit al Curții de Conturi privind comunele și orașele mici arată presiunea pe bugetele locale. În 2023, numai 31% dintre comunele analizate puteau acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii luate în calcul, față de 52% în 2022 și 44% în 2021.

Auditul a identificat și 87 de comune în care cheltuielile de personal depășeau jumătate din totalul cheltuielilor. În același timp, în 920 de comune, ponderea cheltuielilor de personal era sub 25% din total. Datele arată că situația nu este uniformă: unele administrații au o presiune salarială foarte mare, în timp ce în altele cheltuielile de personal au o pondere mult mai redusă.

Mai există și cheltuieli care nu pot fi eliminate prin simpla comasare a primăriilor. Serviciile sociale, de exemplu, trebuie asigurate în continuare, indiferent de forma administrativă a localității. Prin urmare, o reformă care reduce numărul instituțiilor nu poate transforma automat toate cheltuielile actuale în economii.

Simularea arată totuși că și reduceri relativ limitate ale funcțiilor publice pot produce economii de ordinul zecilor de milioane de lei anual. Acestea reprezintă doar un prag inferior orientativ, calculat la salariul minim, nu valoarea finală a economiilor pe care le-ar putea aduce reforma. Pentru o estimare completă trebuie luate în calcul salariile efective, personalul contractual, atribuțiile transferate noilor structuri și costurile sediilor administrative.

Citește în continuare