Macroeconomie

Primăriile pot compensa datorii de 2 miliarde de lei. Cum își pot stinge firmele taxele restante


Administrațiile locale au la dispoziție un plafon de 2 miliarde de lei pentru achitarea datoriilor către furnizori și stingerea simultană a obligațiilor fiscale ale furnizorilor respectivi. Ministerul Finanțelor a aprobat normele de aplicare a mecanismului, iar unitățile administrativ-teritoriale pot depune cererile până la 25 noiembrie 2026 inclusiv, pentru stingerea obligațiilor eligibile ale administrațiilor locale, instituțiilor publice finanțate din bugetele locale și spitalelor publice din rețeaua acestora.

Clădirea unei primării din România, cu drapelele României și Uniunii Europene.
Primăriile pot solicita compensarea datoriilor în limita plafonului de 2 miliarde de lei. Foto: Alexandra Rotărescu

Sistemul este conceput pentru companiile care au livrat bunuri, au executat lucrări sau au prestat servicii pentru autoritățile locale, dar nu și-au primit banii. În locul unei plăți obișnuite către furnizor, suma este direcționată prin Trezoreria Statului către stingerea datoriilor fiscale ale companiei. Astfel, obligația administrației locale către furnizor și cea a firmei către bugetul de stat sunt stinse simultan.

Mecanismul a fost reglementat prin OUG nr. 41/2026 și a devenit operațional după publicarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 1.527/2026 în Monitorul Oficial nr. 931 din 6 noiembrie.

Arieratele administrațiilor locale au trecut de 600 de milioane de lei

Datele Ministerului Finanțelor arată că problema plăților restante ale administrațiilor locale persistă. La 31 august 2026, arieratele bugetelor locale ajunseseră la 612,9 milioane de lei, în creștere cu 3,7% față de luna precedentă. Valoarea reprezenta peste 97% din totalul arieratelor bugetului general consolidat, care se ridicau la 630,6 milioane de lei.

Aproape 166 de milioane de lei din arieratele locale aveau o vechime de peste un an. Evoluția arată că întârzierile la plată nu sunt doar o problemă punctuală, ci una care se repetă de la un an la altul.

Raportat la nivelul arieratelor locale din august, plafonul de 2 miliarde de lei este de aproximativ 3,3 ori mai mare. Cele două valori nu sunt însă direct comparabile, deoarece mecanismul nu vizează exclusiv arieratele raportate de administrații, ci și alte obligații eligibile, inclusiv sumele datorate furnizorilor de energie termică și operatorilor de transport public.

Firmele nu primesc banii direct în cont. Cum funcționează compensarea

Un aspect important al mecanismului este că furnizorii nu primesc liber suma pe care o au de încasat de la primării. Plata se face direct în contul de stingere a creanțelor fiscale deschis pe codul fiscal al companiei.

Pentru ca operațiunea să poată fi realizată, autoritatea locală trebuie să încheie un acord cu fiecare furnizor. Suma datorată de administrație este corelată cu obligațiile fiscale ale companiei, confirmate prin certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal central.

Prin acest sistem pot fi stinse obligațiile fiscale restante existente la 30 septembrie 2026, dar și anumite obligații care condiționează menținerea unei eșalonări la plată sau derularea unui plan de reorganizare. Sunt incluse și obligațiile fiscale accesorii datorate pe perioada înlesnirilor la plată sau a derulării planului de reorganizare, dacă este cazul.

Mecanismul poate ajuta inclusiv firmele care au ajuns să acumuleze datorii la bugetul de stat tocmai pentru că nu și-au încasat la timp facturile pentru lucrările și serviciile prestate administrațiilor locale.

Ce alte datorii pot fi acoperite din plafonul de 2 miliarde de lei

Mecanismul nu se limitează la facturile restante către furnizorii obișnuiți de bunuri, servicii și lucrări. Sunt incluse și sumele certe și exigibile datorate operatorilor de termoficare în sistem centralizat, reprezentând diferența dintre prețul reglementat și cel facturat populației.

De asemenea, pot fi achitate compensațiile de serviciu public datorate operatorilor de transport de călători, în baza contractelor de delegare sau a hotărârilor de dare în administrare.

În categoria obligațiilor eligibile intră și datoriile fiscale ale unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și spitalelor publice din rețeaua administrațiilor locale către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bugetele fondurilor speciale.

Astfel, mecanismul urmărește stingerea mai multor categorii de obligații financiare care s-au acumulat între administrațiile locale, furnizorii de servicii și bugetul de stat.

Cum se repartizează banii și când se încheie procedura

Cererile sunt depuse de unitățile administrativ-teritoriale la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice sau la administrațiile județene ale finanțelor publice, însoțite de situația obligațiilor de plată, certificatele fiscale și acordurile încheiate cu furnizorii.

EtapăTermen anunțat
Depunerea cererilor de către autoritățile locale25 noiembrie 2026 inclusiv
Verificarea cererilor la nivel teritorialCel mult 2 zile lucrătoare
Repartizarea pe județe și Municipiul București de către Ministerul FinanțelorCel mult 3 zile lucrătoare
Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale după comunicarea ministerului1 zi lucrătoare
Depunerea ordinelor de plată la TrezorerieCel mult 3 zile lucrătoare
Ultima zi pentru utilizarea sumelor repartizate21 decembrie 2026

Sursa calendarului: Ministerul Finanțelor

În etapa finală, Trezoreria verifică ordinele de plată, iar organul fiscal confirmă în aceeași zi concordanța cu obligațiile din certificatele fiscale. Obligațiile sunt stinse cel târziu în următoarea zi lucrătoare, iar firmele sunt înștiințate în termen de zece zile lucrătoare.

Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 25 noiembrie 2026 inclusiv. Sumele repartizate, dar neutilizate până la 21 decembrie 2026, trebuie comunicate Ministerului Finanțelor până la 23 decembrie, în vederea retragerii.

Citește în continuare