Avertismentul unui analist economic după conferința lui Nicușor Dan: 2027 nu va fi un an al relaxării, ci al doilea an de austeritate
Conferința de presă susținută marți seară de președintele Nicușor Dan a readus în centrul dezbaterii publice situația finanțelor României și riscul unor noi măsuri de austeritate. Șeful statului a vorbit despre un deficit de 150 de miliarde de lei, despre posibilitatea revenirii FMI și despre dificultatea reducerii cheltuielilor fără măsuri care să vizeze salariile și pensiile. Analistul Adrian Negrescu atrage atenția asupra unei probleme mai puțin vizibile: diferența dintre ținta oficială de deficit și scenariul de risc, dar și asupra costului tot mai mare al dobânzilor, care înghite o parte importantă din banii economisiți de stat. Miza imediată este bugetul pe 2027 și întrebarea dacă România poate evita noi majorări de taxe.
Una dintre cele mai discutate declarații ale președintelui a fost cea referitoare la deficitul bugetar. Nicușor Dan a prezentat venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei pentru bugetul României din 2026, afirmând că diferența este de 150 de miliarde de lei.
Calculul ridică însă o problemă: diferența dintre cele două valori prezentate de șeful statului este de 130 de miliarde de lei, nu de 150 de miliarde. Iar cifra de 130,3 miliarde de lei este chiar deficitul bugetar în termeni nominali prevăzut de Ministerul Finanțelor după rectificarea bugetară din octombrie, echivalentul a 6,2% din PIB.
Analistul Adrian Negrescu consideră că diferența de aproximativ 20 de miliarde de lei nu este un simplu detaliu contabil. În opinia sa, cifra de 150 de miliarde poate reprezenta un scenariu de risc, în care România nu încasează integral sumele europene pe care s-a bazat construcția bugetului.
Miza este legată în special de Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit Ministerului Finanțelor, România mai avea de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR, din care 2,08 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul 5 și 4,35 miliarde de euro aferente cererii finale, depuse la 30 septembrie. La momentul comunicării ministerului, decizia Comisiei Europene era așteptată până la 20 noiembrie.
Banii europeni sunt importanți pentru că o parte dintre investițiile și reformele din PNRR au fost finanțate inițial de la bugetul de stat, urmând ca sumele aferente granturilor să fie recuperate după validarea jaloanelor și țintelor. Dacă anumite cheltuieli nu sunt validate, ele nu mai pot fi recuperate din granturi și rămân în sarcina bugetului național.
„Paradoxul e că cifrele prezentate de președinte, venituri de 730 de miliarde și cheltuieli de 860 de miliarde, duc la un deficit de 130 de miliarde, exact ținta Finanțelor. Cei 150 de miliarde nu ies din propriul lui calcul. Cea mai plauzibilă explicație este că președintele a vorbit despre scenariul de risc, nu despre cel oficial”, explică Adrian Negrescu în analiza publicată pe Facebook.
Așadar, diferența dintre cele două cifre trebuie privită ca o posibilă abatere de la scenariul bugetar oficial, nu ca o valoare care rezultă din veniturile și cheltuielile prezentate de președinte. În plus, cele două valori nu trebuie confundate cu deficitul înregistrat efectiv până acum. Execuția bugetară la nouă luni arată un deficit de 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei și 5,31% din PIB în perioada similară din 2025.
Dobânzile înghit o parte tot mai mare din banii statului
Dincolo de diferența dintre cele două estimări ale deficitului, una dintre cele mai apăsătoare probleme este costul finanțării datoriei publice. Statul trebuie să se împrumute pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli, iar pentru aceste împrumuturi plătește dobânzi.
În primele nouă luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu aproximativ 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Suma reprezintă aproximativ 2,5% din PIB. În bugetul inițial pentru 2026, Ministerul Finanțelor estimase cheltuieli anuale cu dobânzile de 60,8 miliarde de lei.
Nicușor Dan a vorbit, la rândul său, despre 60 de miliarde de lei plătite pentru dobânzile datoriei acumulate. Președintele a comparat suma cu valoarea unor investiții publice care ar putea fi realizate cu acești bani.
Adrian Negrescu consideră că evoluția dobânzilor este unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale din execuția bugetară. În analiza sa, el arată că statul a plătit peste 50 de miliarde de lei în primele nouă luni, cu aproape 11 miliarde mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
Problema este că efortul de reducere a deficitului nu se traduce integral în bani disponibili pentru investiții sau servicii publice. O parte tot mai mare din resurse este folosită pentru plata împrumuturilor contractate în anii anteriori.
„Asta înseamnă că o parte tot mai mare din efortul de austeritate nu reduce deficitul, ci doar plătește costul datoriilor vechi”, avertizează analistul.
Pentru 2027, Negrescu anticipează că dobânzile ar putea depăși 70 de miliarde de lei. Această valoare trebuie privită ca o estimare a analistului, nu ca o cheltuială anuală deja aprobată prin buget. Cert este că nivelul ridicat al datoriei și costurile de finanțare limitează spațiul de manevră al Guvernului.
De ce România riscă să se împrumute mai scump
În conferința de presă, Nicușor Dan a insistat asupra importanței evaluărilor agențiilor internaționale de rating. România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, iar o retrogradare ar putea determina anumite fonduri de investiții și fonduri de pensii să își reducă expunerea pe titlurile de stat românești.
Într-un asemenea scenariu, statul ar trebui să găsească alți investitori dispuși să îi finanțeze deficitul. Dacă aceștia percep un risc mai mare, vor solicita dobânzi mai ridicate.
Efectele nu s-ar opri la bugetul public. Costurile mai mari de finanțare ale statului pot influența dobânzile din economie, inclusiv pe cele la care se împrumută companiile și populația. Firmele care au deja marje reduse ar putea amâna investiții, reduce activitatea sau renunța la unele proiecte. Pentru gospodării, creditele mai scumpe ar însemna rate mai mari și mai puțini bani disponibili pentru consum.
România se află în continuare în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă. S&P a reconfirmat în octombrie ratingul suveran la BBB-, ultima treaptă din categoria investment grade. Și celelalte agenții urmăresc evoluția finanțelor publice și credibilitatea planului de reducere a deficitului.
Ministrul Finanțelor a indicat că România urmează să fie evaluată de Fitch în ianuarie, de Moody's în februarie și de S&P în martie 2027. Bugetul pentru anul viitor va conta în aceste evaluări, deoarece agențiile vor analiza dacă Guvernul are un plan realist de reducere a deficitului și dacă măsurile anunțate pot fi aplicate.
Președintele a avertizat că o eventuală pierdere a calificativului de investiții ar putea face finanțarea mult mai dificilă și ar putea readuce în discuție un acord cu Fondul Monetar Internațional. Un astfel de program nu înseamnă automat intrarea într-o criză, dar presupune negocieri și condiții de ajustare fiscală care pot fi dificile pentru populație și companii.
Taxe mai mari în 2027? Garanția pe care Guvernul nu o oferă
O altă temă importantă a conferinței a fost fiscalitatea din 2027. În vară, Nicușor Dan susținuse că nu ar trebui să existe noi creșteri de taxe peste cele deja adoptate. Marți seară, întrebat despre posibilitatea unor majorări, președintele a spus că responsabilitatea aparține Guvernului și că există mai multe categorii de taxe care pot intra în discuție.
El a afirmat că nu crede că se pune problema unei noi majorări a TVA, dar a lăsat deschisă posibilitatea unor discuții despre accizele la tutun sau taxarea jocurilor de noroc. În același timp, a spus că populația a ajuns la un nivel de suportabilitate a poverii fiscale.
Nici premierul Luca Niculescu nu a oferit o garanție fermă că taxele nu vor crește anul viitor. Cu câteva zile înainte, acesta afirmase că dorința Guvernului este să nu introducă taxe și impozite noi în 2027, însă răspunsul final va depinde de execuția bugetară, de banii atrași din PNRR și de traiectoria fiscală pe care România trebuie să o respecte.
Adrian Negrescu interpretează schimbarea de ton drept un semnal că autoritățile pregătesc populația pentru un nou an de ajustări bugetare. În opinia sa, după majorarea TVA, creșterea unor impozite locale și înghețarea salariilor din sectorul public, Guvernului îi rămân mai puține soluții rapide pentru reducerea deficitului.
Analistul anticipează că presiunea ar putea fi distribuită între mai multe măsuri: înghețări de venituri, eliminarea unor facilități fiscale, creșteri de impozite și accize sau reducerea unor cheltuieli. Acesta este însă un scenariu de risc formulat de Negrescu, nu un pachet de măsuri anunțat sau adoptat de Guvern.
Pot crește pensiile fără să fie afectată ținta de deficit?
O temă sensibilă pentru bugetul de anul viitor este indexarea pensiilor. Nicușor Dan a declarat că susține o majorare a acestora, dar a evitat să avanseze un procent. Potrivit președintelui, valoarea indexării trebuie stabilită în funcție de toate veniturile și cheltuielile bugetului pentru 2027.
Această poziție arată cât de strânsă este legătura dintre promisiunile privind veniturile populației și situația finanțelor publice. O indexare a pensiilor ar însemna cheltuieli suplimentare pentru stat, într-un moment în care Guvernul trebuie să continue reducerea deficitului.
Comisia Europeană estima în prognoza din mai 2026 că deficitul administrației publice ar urma să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. În același timp, datoria publică este estimată să crească până la aproximativ 63,3% din PIB în 2027.
Economia nu oferă, deocamdată, un sprijin suficient de puternic pentru o relaxare rapidă a bugetului. Comisia Europeană anticipa o creștere economică de numai 0,1% în 2026, după avansul de 0,7% din 2025. Pentru 2027, prognoza indica o revenire la 2,3%, însă consolidarea fiscală și inflația ridicată urmau să continue să apese asupra consumului intern.
În aceste condiții, Guvernul trebuie să găsească un echilibru între reducerea deficitului, plata dobânzilor, investițiile publice și protejarea veniturilor populației. O indexare a pensiilor este posibilă, dar spațiul bugetar și procentul de majorare vor depinde de veniturile efectiv încasate și de cheltuielile care pot fi reduse.
Urmează reformele dificile, nu doar alte majorări de taxe
Adrian Negrescu consideră că România a folosit deja o parte importantă dintre măsurile rapide de creștere a veniturilor bugetare. TVA a fost majorată, impozitele locale au crescut, iar cheltuielile cu salariile din sectorul public au fost limitate. În opinia sa, următoarea etapă ar trebui să fie reprezentată de reforme structurale, nu doar de noi măsuri fiscale.
Printre problemele care trebuie rezolvate se numără eficientizarea administrației publice, reducerea cheltuielilor care nu produc rezultate, îmbunătățirea colectării taxelor și prioritizarea investițiilor. Fără astfel de schimbări, statul riscă să repete aceeași strategie: crește taxele pentru a acoperi cheltuielile, dar nu reușește să corecteze cauzele care au dus la acumularea deficitelor.
În analiza sa, Negrescu avertizează că 2027 nu va fi un an al relaxării fiscale, ci unul în care presiunea asupra bugetului și asupra populației ar putea continua. El consideră că alternativa la ajustările interne ar putea deveni un acord cu FMI, dacă România nu reușește să convingă piețele și agențiile de rating că poate readuce finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă.
Deocamdată, nu există o decizie privind noi taxe sau un acord cu FMI. Există însă o certitudine: statul trebuie să finanțeze în continuare o datorie tot mai costisitoare, să reducă deficitul și să găsească bani pentru cheltuielile curente și investiții. Iar dacă veniturile nu vor fi suficiente, bugetul pe 2027 va arăta cât de mult din ajustare va fi suportată de instituțiile publice, de companii și de populație.