Cine sunt marii datornici către stat. Ce șanse mai sunt să-și recupereze banii

Aproape 81 de miliarde de lei. Atât însumează restanțele a 48.882 de companii, potrivit unei centralizări realizate pe baza listei publicate de ANAF pentru 30 septembrie 2026. O parte importantă a acestor datorii este înregistrată pe numele unor societăți aflate în insolvență, faliment sau dizolvare. Pentru stat, problema nu este doar cât are de încasat, ci și cât mai poate recupera efectiv.

Datoriile firmelor către stat însumează zeci de miliarde de lei Foto: arhivă

În fruntea clasamentului se află două companii din industria tutunului, Italia Tobacco Production și Galaxy Tobacco, fiecare cu restanțe de peste 1,3 miliarde de lei. În top apar și societăți de stat, între care STB, CFR Marfă și Complexul Energetic Hunedoara, dar și firme private din energie, construcții, petrol sau media.

Cifrele arată dimensiunea restanțelor, nu și valoarea pe care Fiscul o va încasa în cele din urmă. O datorie înscrisă în evidențele ANAF poate fi urmărită prin popriri și executări silite, dar recuperarea devine mult mai dificilă atunci când firma nu mai are activitate, nu deține bunuri urmăribile sau se află într-o procedură de insolvență fără active suficiente pentru plata creditorilor.

Aproape 81 de miliarde de lei, de la zeci de mii de firme

Centralizarea datornicilor indică 48.882 de companii cu restanțe la bugetele publice, în valoare totală de 80,95 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 50,69 miliarde de lei sunt asociate unui grup de 15.081 de firme aflate în faliment, insolvență sau dizolvare, potrivit clasificării folosite de platformă.

Cu alte cuvinte, aproape două treimi din totalul restanțelor apar în dreptul unor companii care au probleme juridice sau nu mai funcționează în condiții obișnuite. Asta nu înseamnă că întreaga sumă este pierdută. În unele cazuri, firmele au active care pot fi valorificate, există garanții sau procedurile judiciare permit recuperarea unei părți din creanțe. În altele, datoria poate rămâne doar în evidențe, fără ca statul să mai aibă de unde să încaseze banii.

Lista ANAF publică obligațiile fiscale restante notificate contribuabililor și neachitate până la data publicării. Nu sunt incluse toate firmele cu datorii, ci numai cele care depășesc pragurile stabilite de lege: 500.000 de lei pentru marii contribuabili, 250.000 de lei pentru contribuabilii mijlocii și 100.000 de lei pentru celelalte persoane juridice.

Distribuția teritorială arată o concentrare puternică în zona București-Ilfov. Companiile din Capitală figurează cu restanțe de aproximativ 32,6 miliarde de lei, iar cele din Ilfov cu alte 7,73 miliarde. Împreună, cele două județe depășesc 40 de miliarde de lei. Urmează Constanța, cu 3,82 miliarde, și Timiș, cu 2,72 miliarde de lei.

Tutunul, în fruntea clasamentului

Primele două poziții sunt ocupate de companii din industria tutunului. Italia Tobacco Production SRL figurează cu obligații restante de 1,478 miliarde de lei, iar Galaxy Tobacco SA cu 1,396 miliarde de lei. Împreună, cele două societăți datorează statului aproape 2,9 miliarde de lei.

În cazul Italia Tobacco Production, întreaga sumă apare la bugetul de stat. Restanțele includ și accesorii, adică dobânzi și penalități, în valoare de aproximativ 573,5 milioane de lei.

Galaxy Tobacco are o datorie totală de 1,396 miliarde de lei. Cea mai mare parte, aproximativ 1,389 miliarde, este înregistrată la bugetul de stat. Restul provine din obligații către bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj. Accesoriile se ridică la aproximativ 767,1 milioane de lei.

Istoria celor două companii este legată de privatizarea și restructurarea industriei tutunului. Galaxy Tobacco este fosta Societate Națională a Tutunului. Documentări jurnalistice anterioare au indicat că societatea a ajuns în proprietatea unor holdinguri înregistrate în Cipru, CTS Tobacco Ltd și Whitebread Holdings Ltd, după ce fusese asociată cu grupul InterAgro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae. Pentru Italia Tobacco Production, aceleași investigații au indicat în acționariat numele Rodicăi Cristina Gament, al lui Rossi Manlio și al lui Elvio Celestini, precum și legături de persoane cu Galaxy Tobacco.

Cine sunt ceilalți mari datornici

După cele două companii din industria tutunului, clasamentul este dominat de societăți cu activități foarte diferite. Unele sunt companii de stat sau au avut un rol important în infrastructura publică. Altele provin din industria extractivă, petrolieră și chimică. În mai multe cazuri, datoriile sunt însoțite de mențiunea „în procedură” în centralizarea Bani Curați. Această etichetă trebuie verificată separat în Buletinul Procedurilor de Insolvență și în dosarele instanțelor, pentru a stabili exact dacă este vorba despre insolvență, faliment sau altă etapă juridică.

Pe locul al doilea în clasamentul general se află Agroponte SRL, cu 1,471 miliarde de lei. ANAF o marchează drept insolvabilă. Este o precizare importantă: insolvabilitatea fiscală nu este același lucru cu insolvența dispusă de instanță. În cazul declarării insolvabilității fiscale, Fiscul constată că debitorul nu are venituri sau bunuri urmăribile suficiente pentru acoperirea obligațiilor. Datoria rămâne în evidențe, dar perspectivele de recuperare depind de identificarea unor bunuri ori venituri care pot fi executate.

Urmează Societatea de Transport București, cu 1,332 miliarde de lei. Spre deosebire de restanțele companiilor private, în cazul STB trebuie luat în calcul și rolul societății în asigurarea transportului public din Capitală. Din total, aproximativ 561,5 milioane de lei sunt obligații către bugetul asigurărilor sociale, iar alte 243,8 milioane de lei sunt datorii către bugetul asigurărilor de sănătate. Restanțele la bugetul de stat sunt de 527,2 milioane de lei. Accesoriile însumează 336,3 milioane de lei.

CFR Marfă figurează cu 1,284 miliarde de lei. Cea mai mare parte a restanțelor este împărțită între bugetul asigurărilor sociale, cu 601,5 milioane de lei, și bugetul de stat, cu 465,6 milioane de lei. Alte 216,8 milioane de lei sunt datorate bugetului de sănătate. Accesoriile sunt de aproximativ 151,3 milioane de lei.

Urmează Societatea Națională a Căilor Ferate Române RA, cu 1,276 miliarde de lei. În acest caz, accesoriile ajung la aproape 1,059 miliarde de lei, adică o valoare apropiată de principalul datoriei. În lista agregată, societatea este marcată ca insolvabilă de ANAF. Situația ei nu trebuie confundată cu cea a CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare, sau cu CFR Marfă. Sunt entități juridice diferite, iar datoriile uneia nu pot fi atribuite celorlalte.

Complexul Energetic Hunedoara apare cu restanțe de 1,058 miliarde de lei. Aproape jumătate din sumă este datorată bugetului asigurărilor sociale, iar alte 418,7 milioane de lei sunt înregistrate la bugetul de stat. Societatea pentru Închiderea-Conservarea Minelor are, la rândul ei, datorii de puțin peste un miliard de lei. Din această sumă, 861,8 milioane de lei reprezintă dobânzi și penalități. Este unul dintre cazurile în care accesoriile au ajuns să cântărească aproape cât obligația principală.

În clasament apare și CAROM SA, fostul combinat petrochimic de la Onești, cu restanțe de 980,8 milioane de lei. Aproape 945 de milioane sunt înregistrate la bugetul de stat. Accesoriile depășesc 332,7 milioane de lei.

În zona companiilor private, GSP Offshore figurează cu 820,6 milioane de lei, iar Benz Oil cu aproape 788 de milioane. Pentru GSP Offshore, documentări jurnalistice au indicat participații deținute de GSP Holding SA, Texrom Well Management SRL și Gabriel-Valentin Comănescu. În cazul Benz Oil, aceeași documentare a indicat că Ovidiu Ioan Moldovan deținea integral societatea. Procentele și situația actuală a acționariatului trebuie confirmate prin documente ONRC, înainte de publicarea unei prezentări definitive.

Urban SA, companie din domeniul serviciilor de salubritate, are restanțe de peste un miliard de lei. Potrivit informațiilor publicate de NewsCenter, acționariatul era împărțit între Teodor-Gabriel Florescu, Georgel Ghimiș, Ion Cîrjan Aldescu și alți acționari persoane fizice. Și în acest caz, datele trebuie confruntate cu registrul comerțului.

În partea a doua a clasamentului se află Bin Go Solutions, cu 613,1 milioane de lei, Oana Management, cu 481,3 milioane, și Ana Oil, cu 428,5 milioane. La Oana Management, accesoriile sunt de 122,7 milioane de lei. La Ana Oil, acestea depășesc 230,8 milioane, mai mult de jumătate din totalul restanțelor.

Liberty Galați figurează cu datorii de 390,7 milioane de lei, din care aproximativ 21,5 milioane sunt accesorii. Spre deosebire de unele dintre societățile din fruntea clasamentului, cea mai mare parte a restanței Liberty este împărțită între bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. Situația companiei trebuie urmărită separat de cea a fostului combinat Sidex, având în vedere procedurile juridice și restructurările care au afectat activitatea platformei industriale.

Topul este completat de PSV Company, cu 353,5 milioane de lei, Compania de Supraveghere IG, cu 285,9 milioane, și Realitatea Media, cu 250,9 milioane de lei.

Cele mai mari 20 de restanțe din lista ANAF, la 30 septembrie 2026

Peste 1 miliard de lei:

• Italia Tobacco Production – 1,478 miliarde lei
• Agroponte – 1,471 miliarde lei
• Galaxy Tobacco – 1,396 miliarde lei
• STB – 1,332 miliarde lei
• CFR Marfă – 1,284 miliarde lei
• Societatea Națională a Căilor Ferate Române RA – 1,276 miliarde lei
• Complexul Energetic Hunedoara – 1,058 miliarde lei
• Urban – 1,013 miliarde lei
• Societatea pentru Închiderea-Conservarea Minelor – 1,001 miliarde lei

Sub 1 miliard de lei:

• CAROM – 980,8 milioane lei
• GSP Offshore – 820,6 milioane lei
• Benz Oil – 788 milioane lei
• Bin Go Solutions – 613,1 milioane lei
• Oana Management – 481,3 milioane lei
• Ana Oil – 428,5 milioane lei
• Societatea Națională a Cărbunelui – 415,9 milioane lei
• Liberty Galați – 390,7 milioane lei
• PSV Company – 353,5 milioane lei
• Compania de Supraveghere IG – 285,9 milioane lei
• Realitatea Media – 250,9 milioane lei

Sursa: centralizarea Bani Curați a listei ANAF pentru 30 septembrie 2026. Valorile sunt rotunjite.

Datorii vechi, firme în procedură și bani greu de recuperat

În cazul firmelor aflate în insolvență, ANAF trebuie să își înscrie creanțele în procedură și să participe la distribuirea sumelor obținute din valorificarea activelor. Statul nu încasează automat întreaga datorie doar pentru că este creditor bugetar. Dacă bunurile societății sunt insuficiente, creditorii pot recupera numai o parte din creanțe. Dacă firma nu mai are active, recuperarea poate fi nulă.

Falimentul complică și mai mult situația. În această etapă, bunurile sunt valorificate, iar banii sunt distribuiți creditorilor potrivit ordinii stabilite de lege. O datorie mare în evidențele ANAF nu garantează că statul va primi o sumă pe măsură. Contează valoarea activelor, garanțiile constituite, rangul creanței și cheltuielile procedurii.

În cazul firmelor declarate insolvabile fiscal, ANAF poate, în condițiile legii, să continue verificările, să urmărească bunurile ori veniturile identificate ulterior și să analizeze atragerea răspunderii solidare a persoanelor care au contribuit la acumularea obligațiilor fiscale. Această din urmă măsură necesită probe.

Cât recuperează ANAF prin executare silită

Raportul de activitate al ANAF pentru primul semestru din 2026 arată că Fiscul a încasat 13,69 miliarde de lei prin executare silită. Suma este cu 11,09% mai mare decât în perioada similară a anului trecut.

Cea mai mare parte a banilor a venit de la contribuabili care au plătit după ce au primit somații: 9,16 miliarde de lei. Alte 4,04 miliarde au fost recuperate prin popriri asupra conturilor bancare, iar 470 de milioane de lei prin popriri asupra sumelor pe care alte persoane sau companii le datorau firmelor executate.

În schimb, valorificarea bunurilor sechestrate a adus aproximativ 30 de milioane de lei. ANAF a organizat 1.564 de licitații pentru 21.328 de bunuri, dar numai 167 de licitații s-au încheiat cu adjudecare. În urma acestora au fost vândute 417 bunuri. Veniturile raportate din valorificarea bunurilor adjudecate au fost de 18,79 milioane de lei.

Diferența dintre încasările obținute prin somații și popriri și cele rezultate din vânzarea bunurilor este semnificativă. Fiscul recuperează mult mai ușor banii din conturi sau de la terți decât prin scoaterea la licitație a activelor. Vânzarea bunurilor poate dura, iar prețul obținut depinde de existența cumpărătorilor, de situația juridică a proprietăților și de eventualele sarcini care grevează activele.

În același interval, ANAF a emis 3.266 de decizii de instituire a măsurilor asigurătorii, pentru o valoare estimată de 4,79 miliarde de lei. Măsurile urmăresc să împiedice înstrăinarea bunurilor sau retragerea sumelor înainte ca statul să își poată recupera creanțele.

Cele 13,69 miliarde de lei reprezintă încasările totale din executare silită ale ANAF în primul semestru. Raportul nu arată cât din această sumă provine de la firmele din clasamentul marilor datornici și nici ce parte din restanțele acestora a fost recuperată.