Statul riscă să piardă sute de milioane de euro din afacerea Liberty Galați. De ce nu se înghesuie investitorii să cumpere combinatul
Statul român are de recuperat aproximativ 450 de milioane de euro de la combinatul siderurgic Liberty Galați, însă recuperarea banilor depinde de găsirea unui investitor dispus să preia platforma industrială și să repornească producția. Situația este complicată: două licitații au eșuat, o dispută juridică legată de activele combinatului a ridicat semne de întrebare asupra vânzării, iar reluarea completă a activității ar necesita alte investiții de aproximativ 200 de milioane de euro. În plus, contractul de furnizare a energiei electrice cu Electrica a fost prelungit doar până pe 10 noiembrie. Între timp, Guvernul a aprobat un nou plan de restructurare, care permite trecerea la negocierea directă cu investitorii.
Cea mai mare miză a salvării Liberty Galați este recuperarea banilor pe care statul i-a acordat sau trebuie să îi încaseze de la combinat.
ANAF are de recuperat aproximativ 150 de milioane de euro, în timp ce expunerea Exim Banca Românească se ridică la circa 300 de milioane de euro. În total, cele două instituții au de recuperat aproximativ 450 de milioane de euro.
Sumele sunt importante și în raport cu prețul la care ar putea fi vândut combinatul. Noul plan de restructurare aprobat de creditori prevede un preț minim de 200 de milioane de euro, fără TVA, pentru activele Liberty Galați și Liberty Tubular Products.
Chiar dacă tranzacția s-ar realiza la acest preț, încasarea banilor nu ar însemna automat recuperarea integrală a creanțelor statului. Diferența dintre valoarea datoriilor și prețul minim de vânzare arată cât de dificilă este situația financiară.
Combinatul a ajuns în această situație după ce, în 2021, raportase un profit de aproximativ 272 de milioane de euro. Ulterior, costurile de producție au crescut, comenzile s-au redus, iar problemele financiare ale grupului GFG Alliance, controlat de Sanjeev Gupta, au afectat tot mai mult activitatea de la Galați.
În ianuarie 2026, datoriile totale ale companiei erau estimate la aproximativ 662 de milioane de euro, dintre care 292 de milioane de euro către Exim Banca Românească și 120 de milioane de euro către ANAF, potrivit datelor publicate atunci. Expunerile comunicate ulterior de creditori au ajuns la aproximativ 300 de milioane de euro, respectiv 150 de milioane de euro.
De ce nu se înghesuie investitorii să cumpere combinatul
Liberty Galați a fost scos la vânzare de două ori în 2026, însă niciuna dintre licitații nu a atras cumpărători.
Prima procedură a pornit de la aproximativ 709 milioane de euro, iar la a doua prețul a fost redus la 463 de milioane de euro. Nici la acest nivel nu au apărut oferte care să ducă la încheierea tranzacției.
Acum, creditorii au acceptat un nou mecanism: negocierea directă, cu un preț de pornire de 200 de milioane de euro.
Reducerea este semnificativă, dar nu rezolvă automat problema. Un investitor care cumpără Liberty nu achiziționează doar terenuri, hale și instalații industriale. El trebuie să își asume și costurile necesare pentru repornirea producției, aprovizionarea cu materii prime, plata energiei și readucerea personalului în activitate.
Litigiul cu Liberty Ostrava a complicat vânzarea activelor
Un alt obstacol a fost disputa juridică dintre Liberty Galați și administratorul judiciar al Liberty Ostrava, combinatul siderurgic din Cehia care a făcut parte din același grup controlat de Sanjeev Gupta.
În iunie 2026, administratorul judiciar al companiei cehe a înscris în cartea funciară din România o interdicție provizorie de vânzare asupra unor proprietăți importante ale combinatului de la Galați. Măsura fusese emisă de o instanță din Ostrava și a apărut cu doar câteva zile înaintea celei de-a doua licitații.
Liberty Galați și administratorii săi concordatari au obținut ulterior radierea interdicției de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Galați. Administratorul judiciar din Cehia a contestat însă această decizie la Judecătoria Galați.
Disputa a creat incertitudine în privința situației juridice a unor active esențiale pentru funcționarea și vânzarea combinatului. Pentru un investitor care ar urma să plătească sute de milioane de euro, claritatea asupra dreptului de proprietate și asupra posibilității de a dispune de toate activele este esențială.
Repornirea completă ar costa încă 200 de milioane de euro
Prețul de achiziție nu este singura cheltuială pe care ar trebui să o suporte viitorul proprietar.
Potrivit estimărilor prezentate de administratorii concordatari, repornirea integrală a combinatului ar necesita aproximativ 200 de milioane de euro și ar putea dura circa trei luni.
Banii ar fi necesari pentru materii prime, consumabile, piese de schimb, mentenanță, energie și reluarea întregului flux tehnologic, de la aglomerare și furnal până la oțelărie și laminoare.
Există și o variantă mai puțin costisitoare: repornirea doar a laminoarelor, pentru care necesarul de finanțare a fost estimat la maximum 10 milioane de euro. Această soluție ar permite reluarea unei părți din activitate, dar nu ar însemna repornirea întregului combinat și nu ar rezolva toate problemele financiare.
În octombrie, administratorii vorbeau despre posibilitatea reluării activității de tolling pentru 23.000 de tone de produse. În acest sistem, combinatul prelucrează materii prime furnizate de clienți, în schimbul unei remunerații. Operațiunea ar putea implica aproximativ 1.000 de angajați, dar este condiționată de posibilitatea achitării energiei electrice necesare producției.
Așadar, viitorul cumpărător trebuie să ia în calcul nu doar suma plătită pentru active, ci și capitalul suplimentar necesar pentru ca platforma industrială să poată produce și să genereze venituri.
Contractul cu Electrica expiră pe 10 noiembrie
Situația energetică a combinatului a devenit una dintre cele mai urgente probleme.
Liberty Galați a fost în pericol să fie deconectat de la rețeaua electrică, după ce au apărut probleme privind continuarea contractului de furnizare și achitarea obligațiilor financiare.
La finalul lunii octombrie, alimentarea cu energie a fost prelungită pe termen scurt, printr-o înțelegere cu Electrica Furnizare. Potrivit informațiilor publicate de presa locală, contractul a fost prelungit până pe 10 noiembrie.
Miza nu este doar reluarea producției. Conducerea combinatului a avertizat că o întrerupere a alimentării ar putea afecta sistemele platformei industriale și ar face extrem de dificilă reenergizarea instalațiilor.
Într-un asemenea scenariu, repornirea ar putea deveni și mai complicată și mai costisitoare. De aceea, termenul de 10 noiembrie este important pentru continuitatea funcționării platformei, chiar dacă producția nu a fost reluată la capacitate normală.
Pentru viitorul investitor, accesul la energie la un preț competitiv va fi una dintre condițiile esențiale pentru ca Liberty să poată redeveni profitabilă.
Ce a făcut statul pentru a evita falimentul combinatului
Guvernul a intervenit în ultimele săptămâni printr-un comitet interministerial care are rolul de a proteja interesele statului la Liberty Galați și de a identifica soluții pentru salvarea capacităților de producție și a locurilor de muncă.
Miza a fost evitarea falimentului, care ar fi pus în pericol atât recuperarea creanțelor, cât și viitorul celor aproximativ 2.400 de angajați activi.
Pe 6 noiembrie, comitetul interministerial convocat de premierul Luca Niculescu a recomandat aprobarea noului plan de restructurare. Totodată, Guvernul a anunțat prelungirea cu șase luni a perioadei în care drepturile salariale ale angajaților pot fi plătite din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
Măsura le oferă salariaților o perioadă suplimentară de protecție, în timp ce se caută un cumpărător pentru combinat.
Implicarea statului nu este însă una nouă. Prin Exim Banca Românească, România a finanțat anterior activitatea Liberty cu aproximativ 292 de milioane de euro, bani destinați susținerii operațiunilor și repornirii furnalului. O parte importantă a acestor resurse nu a produs rezultatele industriale așteptate, iar expunerea băncii a devenit una dintre cele mai mari probleme ale dosarului.
De această dată, Guvernul încearcă să condiționeze salvarea combinatului de o tranzacție care să aducă bani și un angajament concret pentru reluarea producției.
Polonia a ales să salveze un combinat siderurgic prin implicarea statului
Un exemplu de urmat pentru autoritățile române este cel al Poloniei, care a intervenit pentru salvarea combinatului siderurgic Huta Częstochowa, considerat strategic pentru industria națională și pentru sectorul de apărare.
După ce fabrica a ajuns în dificultate financiară și a intrat în procedură de faliment, compania de stat Węglokoks a preluat administrarea activelor și a contribuit la reluarea producției în ianuarie 2025, după o întrerupere de peste un an.
Ulterior, statul polonez a mers mai departe. În decembrie 2025, Ministerul Apărării a cumpărat activele combinatului, iar în mai 2026 a fost definitivată structura de proprietate în care Węglokoks deține 50,1% din acțiuni, iar Agenția Proprietății Militare (AMW) controlează 49,9%.
În plus, combinatul a beneficiat de o finanțare pentru capital de lucru de 100 de milioane de zloți, destinată achiziției de materii prime și susținerii activității.
Modelul polonez arată că salvarea unei capacități industriale strategice nu trebuie să însemne neapărat cumpărarea ei directă de către stat de la început. Autoritățile pot interveni etapizat, prin administrarea activelor, finanțarea reluării producției și construirea unui parteneriat între o companie de stat și o instituție publică.
Pentru România, exemplul ridică o întrebare importantă: ar putea fi aplicat un model asemănător și la Galați, dacă negocierile cu investitorii privați nu se concretizează?
Diferența este că Liberty Galați are o situație financiară și juridică proprie, iar statul român are deja o expunere foarte mare prin ANAF și Exim Banca Românească. O eventuală implicare suplimentară ar trebui să țină cont de banii care trebuie recuperați și de costurile reale ale repornirii.
Ce urmează pentru Liberty Galați și când ar putea apărea un cumpărător
După aprobarea noului plan de restructurare de către creditori, următorul pas este omologarea acestuia de către judecătorul-sindic. Abia după parcurgerea acestei etape va putea fi lansată procedura de negociere directă.
Potrivit Guvernului, sunt cinci investitori interesați, dintre care trei au analizat deja posibilitatea de a investi în combinat. Printre numele vehiculate în diferite etape se numără UMB Steel, Metinvest și Jindal Steel.
Negocierile vor trebui să țină cont de mai multe condiții importante: prețul de achiziție trebuie achitat integral, iar viitorul proprietar trebuie să își asume obligații privind repornirea producției.
Termenul de 9 noiembrie a fost important pentru aprobarea planului, deoarece respingerea acestuia ar fi deschis calea falimentului. Prin votul creditorilor din 6 noiembrie, acest risc imediat a fost evitat.
Rămâne însă problema contractului de energie, care expiră pe 10 noiembrie, precum și cea a finanțării necesare pentru repornirea instalațiilor.
Pentru statul român, miza este dublă: să recupereze cât mai mult din cele aproximativ 450 de milioane de euro datorate ANAF și Exim Banca Românească și să evite dispariția unuia dintre cele mai importante active industriale ale țării.