Cât costă să deschizi o franciză în România. De ce taxa de intrare nu spune când îți recuperezi banii
Deschiderea unei francize în România poate necesita o investiție de la câteva mii la peste 300.000 de euro. Potrivit Asociației Române de Franciză, recuperarea banilor poate dura între 2,5 și 4 ani, însă antreprenorii trebuie să ia în calcul și cheltuielile cu amenajarea, echipamentele, stocurile, chiria și redevențele.
O afacere construită în jurul unui brand cunoscut poate părea o variantă mai simplă pentru cine vrea să devină antreprenor. Franciza oferă acces la un concept deja testat, la proceduri de lucru și la sprijinul unei rețele, însă nu înseamnă că investitorul scapă de riscurile unei afaceri noi. Înainte de deschidere, acesta trebuie să calculeze nu doar taxa de intrare, ci și banii necesari pentru amenajarea spațiului, echipamente, aprovizionare și funcționarea din primele luni.
Diferențele dintre investiții sunt considerabile, iar bugetul depinde de domeniul ales, dimensiunea spațiului și condițiile impuse de francizor. Constantin Anton, președintele Asociației Române de Franciză (ARF), explică pentru „Adevărul Financiar” faptul că sumele pot porni de la câteva mii de euro și pot ajunge la câteva sute de mii de euro pentru conceptele complexe.
„Da, diferențele sunt foarte mari. În prezent, investiția inițială totală variază, de regulă, între 5.000-15.000 de euro (concepte mici din servicii, educație sau formate mobile/compacte) și 150.000-300.000+ de euro (retail alimentar de proximitate sau HoReCa mai complex)”, a transmis Constantin Anton pentru „Adevărul Financiar”.
Cât costă să deschizi o cafenea, un magazin sau un restaurant în franciză
Una dintre variantele cu un buget de intrare mai redus este o cafenea compactă. Potrivit informațiilor publicate pe pagina oficială de franciză 5 to go, investiția totală este estimată la 17.000-20.000 de euro plus TVA. În această sumă este inclusă taxa de franciză de 4.500 de euro plus TVA, care nu trebuie adăugată încă o dată la bugetul total.
Pe lângă investiția inițială, rețeaua percepe o redevență lunară de 4% din cifra de afaceri și o contribuție de 1,5% la fondul global de marketing, ambele la care se adaugă TVA. Contractul publicat are o durată de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă cinci ani.
Pentru alte concepte, estimările oferite de ARF indică aproximativ 25.000 de euro pentru un format de snack specializat precum Mr. Corny. În cazul magazinelor de proximitate LaDoiPași, investiția este estimată la aproximativ 50.000 de euro, dar poate ajunge la 100.000 de euro, în funcție de proiect. Potrivit lui Constantin Anton, în multe situații nu se percepe o taxă de intrare separată.
În HoReCa, bugetul diferă în funcție de formatul ales. O insulă comercială sau o locație de dimensiuni reduse poate necesita între 30.000 și 60.000 de euro, în timp ce pentru conceptele de tip restaurant cu servire rapidă investiția poate depăși 100.000 de euro. În cazul restaurantelor mai mari, suma poate trece de 300.000 de euro, potrivit estimărilor ARF.
Un exemplu care trebuie privit separat este Shop&Go. Asociația Română de Franciză indică o investiție de 150.000-200.000 de euro, însă informațiile publicate de Mega Image pentru viitorii parteneri Shop&Go descriu un model de parteneriat diferit de o franciză clasică. Compania menționează o investiție inițială minimă sub forma unei garanții, fără să publice valoarea acesteia, și un sistem de remunerare prin comisioane fixe și variabile și bonusuri de performanță.
Taxa de franciză este doar începutul. Ce alte cheltuieli trebuie suportate
Chiar dacă taxa de intrare poate părea accesibilă în comparație cu investiția totală, antreprenorii trebuie să ia în calcul mai multe costuri înainte de a semna contractul. Amenajarea spațiului, echipamentele, mobilierul și stocurile inițiale pot reprezenta o parte importantă din bugetul necesar.
„Taxa de franciză este doar o parte, uneori modestă, din total”, a explicat președintele Asociației Române de Franciză, pentru „Adevărul Financiar”.
Potrivit estimărilor transmise de acesta, amenajarea unui spațiu comercial poate costa între 200 și 500 de euro pe metru pătrat în retail. În HoReCa, unde sunt necesare instalații, echipamente și dotări specifice, costurile pot ajunge la aproximativ 1.000 de euro pe metru pătrat.
La acestea se adaugă mobilierul și echipamentele care trebuie să respecte standardele rețelei, stocurile necesare deschiderii, autorizațiile, programele informatice, pregătirea angajaților și promovarea locală.
„În multe cazuri, amenajarea, echipamentele și stocurile depășesc semnificativ taxa de franciză”, a declarat Constantin Anton, pentru „Adevărul Financiar”.
Cheltuielile nu se opresc însă în momentul inaugurării. Antreprenorul trebuie să plătească lunar chiria, salariile, utilitățile, aprovizionarea, contabilitatea și celelalte costuri necesare funcționării. În plus, contractul de franciză poate impune redevențe și contribuții la fondurile de marketing.
„Redevențele lunare sunt, de regulă, de 3-5% din cifra de afaceri, plus 1-2% contribuție la fondul de marketing”, a arătat reprezentantul ARF, pentru „Adevărul Financiar”.
Procentele diferă însă de la o rețea la alta. De exemplu, în cazul 5 to go, redevența publicată este de 4% din cifra de afaceri, iar contribuția la fondul de marketing este de 1,5%. Aceste plăți sunt calculate în funcție de vânzări, nu de profit. Astfel, antreprenorul trebuie să le includă în buget chiar și în perioadele în care afacerea are marje reduse sau înregistrează pierderi.
De câți bani ai nevoie pentru primele luni de funcționare
O altă cheltuială pe care un viitor francizat nu ar trebui să o ignore este capitalul de lucru. O locație poate avea nevoie de câteva luni până când vânzările ajung la nivelul estimat, iar în acest interval proprietarul trebuie să poată acoperi facturile și celelalte obligații.
Asociația Română de Franciză recomandă păstrarea unei rezerve financiare echivalente cu patru până la șase luni de cheltuieli operaționale.
De exemplu, pentru o locație care are cheltuieli lunare de 5.000 de euro, o rezervă pentru patru până la șase luni ar însemna între 20.000 și 30.000 de euro.
În cât timp îți recuperezi investiția într-o franciză
Potrivit estimărilor Asociației Române de Franciză, perioada medie de recuperare este cuprinsă între 2,5 și patru ani.
„În medie, în 2,5-4 ani. În HoReCa, estimările din piață indică 2,5-3 ani pentru locațiile premium, iar în retail perioada poate fi puțin mai lungă, dar cu o profitabilitate uneori mai stabilă”, a precizat Constantin Anton, pentru „Adevărul Financiar”.
Reprezentantul ARF atrage atenția că perioada depinde de mai mulți factori, printre care locația și traficul de clienți, calitatea managementului, costurile operaționale, puterea brandului, concurența din zonă și existența unui fond de rezervă.
Momentul în care o afacere începe să înregistreze profit nu coincide neapărat cu cel în care antreprenorul își recuperează banii. Pentru calculul perioadei de recuperare contează fluxul de numerar care rămâne disponibil după plata cheltuielilor, taxelor și obligațiilor curente, nu doar cifra de afaceri sau profitul contabil.
De exemplu, o investiție de 60.000 de euro recuperată dintr-un flux net disponibil de 20.000 de euro pe an ar avea un termen simplu de recuperare de trei ani. Dacă suma disponibilă anual scade la 12.000 de euro, perioada ajunge la cinci ani.
„Franciza reduce riscul, dar nu îl elimină și nu garantează profitul sau recuperarea investiției”, a subliniat Constantin Anton, pentru „Adevărul Financiar”.
Retailul alimentar, HoReCa și serviciile, domeniile căutate de antreprenori
Potrivit solicitărilor primite prin platforma francizor.ro, interesul pentru francize în România se concentrează în special în retailul alimentar, HoReCa și servicii.
În retail sunt menționate concepte precum Shop&Go, LaDoiPași și Profi. În HoReCa, antreprenorii se interesează de cafenele, pizzerii, magazine de gogoși, juice baruri și concepte de snack-uri specializate. În zona serviciilor, cererea vizează inclusiv educația, serviciile financiare și wellness-ul.
Constantin Anton spune că interesul este în creștere și pentru concepte care pot fi extinse mai ușor în mai multe locații, inclusiv în educație și servicii financiare.
Ce trebuie să verifici înainte să semnezi contractul
Înainte de a plăti taxa de intrare sau de a începe amenajarea unei locații, un antreprenor trebuie să verifice atât situația francizorului, cât și condițiile în care va funcționa afacerea.
Legislația din România prevede obligația francizorului de a furniza un document de dezvăluire de informații (DDI). Potrivit OG nr. 52/1997, modificată prin Legea nr. 179/2019, documentul trebuie să includă istoricul și experiența francizorului, identitatea managementului, istoricul litigiilor, suma inițială necesară investiției, obligațiile reciproce ale părților, rezultatul financiar al francizorului din ultimul an și informații despre unitatea-pilot.
Asociația Română de Franciză administrează Registrul Național de Franciză, în care informațiile furnizate prin documentul de dezvăluire se înregistrează la cerere. Înscrierea poate fi un instrument suplimentar de verificare, dar nu reprezintă o garanție că afacerea va fi profitabilă.
Constantin Anton recomandă și verificarea situației juridice și financiare a francizorului prin documentele disponibile la Registrul Comerțului, bilanțuri și certificate fiscale. Un alt pas important este discutarea directă cu cel puțin trei până la cinci francizați care operează deja în rețea și, dacă este posibil, cu foști parteneri.
Aceștia pot oferi informații despre investiția efectivă, cheltuielile care au apărut după semnarea contractului, sprijinul primit din partea francizorului și timpul necesar pentru stabilizarea vânzărilor.
Contractul trebuie analizat și dincolo de valoarea taxei de intrare. Durata colaborării, teritoriul în care poate funcționa locația, redevențele, contribuțiile de marketing, condițiile de reziliere, clauzele de neconcurență și posibilitatea de a transfera afacerea pot influența rentabilitatea investiției.
Înainte de semnare, antreprenorul ar trebui să ceară un deviz complet, să înțeleagă ce servicii de instruire și asistență primește și să verifice dacă francizorul oferă sprijin real în aprovizionare și marketing.
„În cei 20 de ani de activitate, ARF a observat că multe investiții riscante nu pornesc de la lipsa capitalului, ci de la o decizie luată doar pe baza promisiunilor comerciale”, a explicat Constantin Anton, pentru „Adevărul Financiar”.