Alimentația devine un lux pentru tot mai mulți români. „Orice scumpire se vede imediat în farfurie”
Pentru mulți români, o masă cu carne sau pește a devenit o cheltuială pe care nu și-o permit la fiecare două zile. În 2025, 18,1% din populația României nu avea posibilitatea financiară de a consuma o astfel de masă sau o alternativă vegetariană, cel mai mare procent din Uniunea Europeană, unde media era 8,5%, potrivit Eurostat.

Prețurile alimentelor din România sunt printre cele mai mici din UE. În 2025, nivelul lor era cu aproximativ 20% sub media europeană, potrivit Eurostat. Problema este că veniturile unei părți importante a populației nu acoperă toate cheltuielile lunare.
De ce nu își permit românii o masă consistentă
„Problema principală sunt veniturile, nu prețurile alimentelor luate separat. Alimentele din România nu sunt mai scumpe decât în Europa Occidentală, dar veniturile unei mari părți a populației sunt de câteva ori mai mici. O familie românească alocă mâncării aproape o treime din bugetul de consum, de două-trei ori mai mult decât o familie din vestul Europei. Când o treime din bani merg pe mâncare, orice scumpire sau orice cheltuială neprevăzută se vede imediat în farfurie”, a declarat economistul Adrian Negrescu pentru „Adevărul Financiar”.
Diferențele dintre gospodării sunt însă mari, iar media veniturilor nu arată întotdeauna dificultățile celor care trăiesc dintr-un salariu minim sau dintr-o pensie mică.
„Contează și distribuția veniturilor. Media statistică ascunde diferențe foarte mari între orașele mari și mediul rural, între salariații din domeniile bine plătite și pensionarii sau lucrătorii cu salariul minim. Pentru cei din partea de jos a scării, carnea și peștele devin primele produse la care se renunță când banii nu ajung”, a explicat Adrian Negrescu.
Procentul a crescut din nou în 2025
În 2024, 16,3% dintre români nu își permiteau o masă consistentă o dată la două zile. În 2025, procentul a crescut la 18,1%, potrivit Eurostat, ceea ce înseamnă o creștere de 1,8 puncte procentuale într-un singur an.
La nivelul Uniunii Europene, dificultățile sunt mult mai mari în rândul persoanelor aflate în risc de sărăcie. În 2024, 19,4% dintre acestea nu își permiteau o masă adecvată o dată la două zile, comparativ cu 6,4% dintre persoanele care nu se aflau în risc de sărăcie.
O familie cheltuie aproximativ 1.580 de lei pe lună pentru mâncare
Potrivit INS, în trimestrul al doilea din 2026, o gospodărie a cheltuit în medie 1.581 de lei pe lună pentru alimente și băuturi nealcoolice, adică 32% din cheltuielile de consum.
În total, cheltuielile de consum au fost de 4.936 de lei lunar pe gospodărie. După alimente, printre cele mai importante cheltuieli s-au numărat cele pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili.
„Ca pondere în buget, alimentele au scăzut ușor, însă nu pentru că oamenii o duc mai bine, ci pentru că alte cheltuieli au crescut mult mai repede”, a explicat economistul Adrian Negrescu.
Datele INS arată că scumpirile din ultimul an au fost mai mari în alte categorii de cheltuieli decât în cazul alimentelor. În octombrie 2026, alimentele erau cu 3,07% mai scumpe decât cu un an înainte, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 11,23%, iar mărfurile nealimentare cu 7,66%. Motorina s-a scumpit cu 43,45%, iar benzina cu 32,91%.
Chiar și în coșul alimentar, unele produse care pot face parte dintr-o masă consistentă s-au scumpit peste media alimentelor. Carnea de vită a înregistrat o creștere de 7,17%, peștele proaspăt de 5,29%, iar ouăle de 10,50%.
„Când oamenii încep să economisească la mâncare, criza puterii de cumpărare a ajuns la nivelul de bază. Alimentele sunt ultima categorie la care o familie renunță. Dacă taie de aici, a tăiat deja tot ce se putea tăia înainte: haine, vacanțe, ieșiri, achiziții mari”, a spus economistul.
Pensionarii cu venituri mici și familiile cu copii, printre cei mai afectați
Potrivit economistului Adrian Negrescu, cele mai expuse sunt persoanele cu pensii mici, mai ales cele care locuiesc singure, familiile cu mai mulți copii, gospodăriile din mediul rural și persoanele fără venituri stabile.
Problema îi poate afecta inclusiv pe cei care lucrează, atunci când un singur salariu trebuie să acopere cheltuielile întregii familii.
„Un salariat cu salariul minim, care întreține singur o familie, plătește chirie sau rată și face naveta, poate ajunge la sfârșitul lunii fără bani pentru o alimentație echilibrată. Să ai un loc de muncă nu mai garantează în România un trai decent, mai ales în familiile cu un singur venit”, a explicat Adrian Negrescu.
Cum sunt afectați comercianții când românii reduc cumpărăturile
Dificultățile financiare ale consumatorilor se resimt și în activitatea magazinelor.
„Pentru comercianți, efectul este dublu. Volumele scad, iar consumatorii se mută spre produsele ieftine și spre discountere, ceea ce comprimă marjele. Producătorii locali de carne, lactate și produse procesate simt presiunea cel mai puternic, pentru că sunt prinși între costuri mai mari cu energia, furajele și forța de muncă și clienți care nu mai acceptă scumpiri”, a explicat economistul.
Ce riscuri există pentru 2027
Evoluția din 2027 va depinde de măsura în care veniturile populației vor ține pasul cu prețurile. Adrian Negrescu avertizează că situația s-ar putea agrava dacă facturile, chiriile și combustibilii continuă să se scumpească.
„Dacă veniturile rămân pe loc și prețurile la energie, chirii și combustibili continuă să crească, nu este exclus ca procentul celor care nu își permit o masă consistentă să depășească 20%”, a avertizat Adrian Negrescu.
Economistul consideră că sprijinul ar trebui îndreptat în primul rând către gospodăriile vulnerabile, prin protejarea pensiilor mici, ajutoare pentru familiile cu copii și măsuri care să reducă povara facturilor.
Pe termen mai lung, acesta susține că sunt necesare investiții și locuri de muncă mai bine plătite, inclusiv în afara marilor orașe. Programele de sprijin pentru cumpărarea alimentelor pot ajuta pe termen scurt, dacă ajung la persoanele care au cea mai mare nevoie.