România alocă miliarde de euro pentru apărare, dar 99% dintre firmele din industria națională nu au comenzi. Avertismentul șefului Romarm
Industria românească de apărare nu a beneficiat de comenzile așteptate, deși România a anunțat alocări importante pentru înzestrarea Armatei, inclusiv 11 miliarde de euro prin programul SAFE. Directorul general al Romarm reclamă că primele zece luni din 2026 au fost „un dezastru” pentru 99% dintre companiile din sector și cere ca o parte mai consistentă din bugetul apărării să ajungă în industria națională. Ministrul Apărării atrage atenția, la rândul său, că producătorii au nevoie de energie la prețuri suportabile pentru a se dezvolta.
România alocă sume importante pentru apărare, dar banii nu se traduc automat în comenzi pentru fabricile locale. Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, susține că 99% dintre companiile românești din industria de apărare nu au primit comenzi în primele zece luni ale anului și nu au nici perspective clare de activitate.
„Primele zece luni ale anului, pentru 99% din companiile românești din industria de apărare, și fac referire la cele de pe Legea 232, au fost un dezastru, o bătaie de joc la adresa industriei naționale de apărare. Zero comenzi, nicio perspectivă, nimic!”, a declarat Pîrcălăbescu, marți, la o masă rotundă organizată de DefenseRomania.
Afirmația ridică o întrebare importantă privind modul în care sunt folosite fondurile destinate apărării: în ce măsură investițiile în înzestrarea Armatei contribuie și la dezvoltarea producției din România?
Romarm: bugetul apărării trebuie să susțină și industria națională
Directorul Romarm a afirmat că România a avut la dispoziție alocări importante pentru apărare, pe care le-a estimat la peste 20 de miliarde de euro. El a menționat aproximativ 11 miliarde de euro prin programul SAFE și o alocare de 2,45% din bugetul național pentru apărare.
În opinia sa, problema este modul în care este construit bugetul, care ar trebui să includă finanțare destinată direct industriei naționale, nu doar cheltuielilor curente ale Ministerului Apărării.
„Bugetul pentru apărare nu înseamnă doar Ministerul Apărării și cheltuielile zilnice, înseamnă să alocăm un buget pentru industria de apărare. De ce? Bugetul pentru industria de apărare va genera, la rândul său, plus valoarea economiei românești și va aduce și mai mulți bani pentru Ministerul Apărării”, a explicat Răzvan Pîrcălăbescu.
Acesta susține că investițiile în capacitățile locale de producție ar putea avea efecte economice pe termen lung și ar contribui la creșterea resurselor disponibile pentru apărare.
„Dacă investim în industria de apărare, peste 3, 4, 5, 10 ani vom avea plus valoare în economia românească, va crește acest buget și vom putea ajunge, conform standardelor NATO, la 5% alocați din PIB către apărare”, a afirmat directorul Romarm.
Industria are 200 de companii, dar numai 22 sunt de stat
Ecosistemul industriei românești de apărare este format din aproximativ 200 de companii, potrivit lui Pîrcălăbescu. Dintre acestea, numai 22 sunt de stat, în timp ce aproximativ 180 sunt private.
Directorul Romarm consideră că dezvoltarea sectorului trebuie să se bazeze pe colaborarea dintre companiile publice și cele private. El a invitat firmele private să se asocieze cu Romarm pentru proiecte comune, în special în domenii în care producția presupune capacități și acreditări specifice.
„Astăzi, nu toată lumea poate să producă anumite tipuri de explozibili, anumite tipuri de muniție. Îi așteptăm să vină lângă Romarm, fiindcă avem toate acreditările și capacitățile necesare”, a spus acesta.
Pîrcălăbescu a precizat că Romarm deține peste 5.000 de hectare de infrastructură și a vorbit despre dezvoltarea unor asocieri în participațiune și a unor proiecte comune cu firmele private.
El a legat aceste parteneriate și de procesul de restructurare a companiei, despre care spune că ar trebui să urmărească folosirea mai eficientă a banilor publici și a infrastructurii existente.
Miza este ca firmele de stat și cele private să poată contribui împreună la producția necesară sistemului de apărare, în loc ca resursele existente să fie folosite ineficient.
Ministrul Apărării: energia este o componentă a securității naționale
Dezvoltarea industriei de apărare depinde și de accesul la energie la prețuri competitive. Ministrul Apărării Naționale, Ștefan Radu Oprea, a declarat marți, la Romanian International Energy Conference, că securitatea energetică reprezintă o componentă a securității naționale și a credibilității apărării colective.
Oficialul a atras atenția că, fără energie la prețuri suportabile, activitatea industriei de apărare și a celorlalte sectoare industriale va fi dificilă.
„Fără o energie care să fie suportabilă pentru industria de apărare, ca și pentru celelalte industrii, lucrurile vor fi complicate în România”, a afirmat ministrul.
Oprea a subliniat că energia are și un rol logistic, deoarece de aprovizionarea constantă depinde funcționarea componentelor sistemului de apărare. El a menționat și posibilitatea unei colaborări cu industria pentru dezvoltarea sistemului de conducte NATO, pe care a descris-o drept o posibilă piață nouă pentru companiile din sector.
Securizarea Mării Negre și gazele din Neptun Deep
Ministrul Apărării a vorbit și despre măsurile pentru protejarea exploatărilor de gaze din Marea Neagră, inclusiv a proiectului Neptun Deep. Potrivit acestuia, a fost constituit un grup de lucru pentru identificarea măsurilor necesare securizării exploatărilor și a infrastructurii energetice offshore.
Obiectivul anunțat este ca primele gaze din Neptun Deep să ajungă pe piața românească în 2027, conform calendarului proiectului. Oprea a precizat că efortul de securizare îi vizează și pe ceilalți operatori din Marea Neagră.
El a menționat și discuțiile purtate cu omologii din Bulgaria și Turcia privind securitatea aprovizionării, a rutelor de transport și a exploatărilor de gaze. Un exemplu de cooperare regională este grupul MCM Black Sea, prin care România, Bulgaria și Turcia desfășoară activități comune de combatere a pericolului reprezentat de minele marine.
Potrivit ministrului, protejarea infrastructurii energetice este importantă atât pentru securitatea aprovizionării, cât și pentru companiile care investesc și lucrează în Marea Neagră.
Miza economică: comenzi, investiții și producție locală
Declarațiile celor doi oficiali evidențiază două condiții importante pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare: contracte care să ofere companiilor predictibilitate și acces la energie la costuri suportabile.
România are un ecosistem de aproximativ 200 de companii în domeniu, dar, potrivit directorului Romarm, majoritatea nu au avut comenzi în primele zece luni ale anului. În același timp, ministrul Apărării avertizează că prețul energiei poate deveni un obstacol pentru activitatea industrială.
Pentru ca alocările destinate apărării să genereze efecte și în economia românească, este important ca acestea să susțină nu doar achizițiile de echipamente, ci și capacitățile de producție, colaborările dintre firme și dezvoltarea infrastructurii industriale.
În lipsa comenzilor și a unor condiții competitive de producție, companiile locale riscă să nu poată valorifica oportunitățile create de creșterea cheltuielilor pentru apărare.